Süleymanin Məsəlləri 28
1 Şər insan onu qovan yox ikən qaçar, Saleh aslan kimi mərd dayanar.
Cel stricat fuge când nu îl urmărește nimeni, dar cei drepți sunt cutezători ca un leu.
2 Ölkədə üsyan olanda rəhbərlər artar, Dərrakəli, işbilən adam olsa, ölkəni uzun müddət qoruyar.
Din cauza fărădelegii unei țări sunt mulți prinți în ea, dar printr-un om al priceperii și cunoașterii, starea țării va fi prelungită.
3 Bir yoxsul kişi kasıbları incidərsə, Bu, əkini yuyub aparan, qıtlıq yaradan güclü yağışa bənzər.
Un om sărac care asuprește pe sărac este ca o ploaie torențială care nu lasă mâncare.
4 Qanunu pozanlar pisi təriflər, Qanuna əməl edənlər onlara qarşı çıxar.
Cei ce părăsesc legea laudă pe cei stricați, dar cei ce țin legea se luptă cu ei.
5 Pis insanlar nə bilir ki, ədalət nədir, Rəbbi axtaranlar bunu dərk edir.
Oamenii răi nu înțeleg judecata, dar cei ce caută pe DOMNUL înțeleg totul.
6 Kamalla yaşayan yoxsul insan Əyri yolla sərvət qazanandan yaxşıdır.
Mai bun este săracul care umblă în integritatea lui, decât cel care este pervers în căile lui, deși este bogat.
7 Qanan oğul qanunu yerinə yetirər, Qarınquluya qoşulan atasına xəcalət çəkdirər.
Oricine ține legea este un fiu înțelept, dar cel ce este un însoțitor al celor destrăbălați rușinează pe tatăl său.
8 Kim ki müamilə ilə, sələmlə var-dövlət yığar, Onun varı axırda kasıblara səxavət göstərənə qalar.
Cel ce prin camătă și câștig nedrept își mărește averea, o va aduna pentru cel ce se va milostivi de săraci.
9 Kim ki qanunu eşitməmək üçün qulaqlarını bağlayır, Onun duaları iyrəncdir.
Cel ce își întoarce urechea de la auzirea legii, chiar [și] rugăciunea lui va fi urâciune.
10 Kim ki əməlisalehləri əyri yola çəkər, Öz qazdığı quyuya düşər, Kamillərə yaxşı şeylər irs qalar.
Oricine duce pe cei drepți în rătăcire pe o cale rea, va cădea el însuși în propria lui groapă; dar cei integri vor avea în posesiune lucruri bune.
11 Zəngin özünü hikmətli sanar, Amma müdrik kasıb onun qəlbini oxuyar.
Omul bogat este înțelept în îngâmfarea lui, dar săracul care are înțelegere îl cercetează.
12 Salehlərin zəfəri hamıya şərəf gətirər, Amma pislər hakim olsa, hamı gizlənər.
Când cei drepți se bucură este o mare glorie, dar când cei stricați se ridică, omul se ascunde.
13 Günahlarını ört-basdır edən uğur qazanmaz, Onu etiraf edərək tərk edən mərhəmət tapar.
Cel ce își acoperă păcatele nu va prospera, dar oricine le mărturisește și se lasă de ele va primi milă.
14 Həmişə Rəbdən qorxan bəxtiyardır, Ürəyi inadkar bəlaya düşər.
Fericit este omul care se teme întotdeauna, dar cel ce își împietrește inima va cădea în ticăloșie.
15 Kasıb xalqın üzərində olan pis hökmdar Nərildəyən aslan, hücum edən ayıya oxşar.
Precum un leu care rage și un urs căutând pradă, așa este un conducător stricat peste poporul sărac.
16 Dərrakəsiz hökmdar qəddar, zülmkar olar, Haram qazanca nifrət edənin ömrü uzanar.
Prințul care duce lipsă de înțelegere este și un mare opresor, dar cel ce urăște lăcomia își va lungi zilele.
17 Qantökən qorxub məzara düşənədək qaçar. Qoy heç kim ona kömək etməsin.
Un om care varsă violent sângele oricărei persoane va fugi la groapă; să nu îl oprească nimeni.
18 Kamillik yolu ilə gedən qurtular, Əyri yolda olanlar qəflətən yıxılar.
Oricine umblă cu integritate va fi salvat, dar cel pervers în căile lui va cădea fără întârziere.
19 Torpağını əkib-becərən doyunca çörək yeyər, Boş şeylərin ardınca gedən müflisləşər.
Cel ce își ară pământul va avea multă pâine, dar cel ce se duce după oameni de nimic va avea destulă sărăcie.
20 Etibarlı insanın bərəkəti boldur, Tez varlanmaq istəyən cəzasız qalmır.
Un om credincios va abunda cu binecuvântări, dar cel ce se grăbește să fie bogat nu va fi nevinovat.
21 Tərəfkeşlik yaxşı deyil, Kişi bir loğma çörək üçün günah işlədə bilər.
Nu este bine să părtinești oamenii; chiar pentru o bucată de pâine acel om va călca legea.
22 Xəsis var-dövlət ardınca düşər, Bilmədən yoxsulluğa yetişər.
Cel ce se grăbește să se îmbogățească are un ochi rău și nu ia aminte că sărăcia va veni peste el.
23 Kim ki başqasını danlayır, Yağlı dilə tutandan çox axırda o, lütf qazanır.
Cel care mustră un om la sfârșit va găsi mai multă favoare decât cel ce lingușește cu limba.
24 Ata-anasını soyub «günah deyildir» deyən Qırıcı insana yoldaşdır.
Oricine jefuiește pe tatăl său sau pe mama sa și spune: Nu este fărădelege; același este însoțitorul unui nimicitor.
25 Tamahkar dava yaradar, Rəbbə güvənən bolluğa çatar.
Cel mândru în inimă stârnește ceartă, dar cel ce își pune încrederea în DOMNUL va fi îngrășat.
26 Öz ağlına güvənən axmaqdır, Hikmətlə gəzib-dolaşan azad olur.
Cel ce se încrede în propria inimă este un prost, dar oricine umblă cu înțelepciune va fi eliberat.
27 Yoxsula əl tutan möhtac qalmır, Ona məhəl qoymayan lənət qazanır.
Cel ce dă săracului nu va duce lipsă, dar cel ce își acoperă ochii va avea multe blesteme.
28 Pislər hakim olsa, hamı gizlənər, Onlar yox olanda salehlər çoxalar.
Când cei stricați se înalță, oamenii se ascund; dar când pier cei răi, cei drepți se înmulțesc.
