Süleymanin Məsəlləri 26
1 Yay fəslinə qar, biçinə yağış yaraşmadığı kimi Axmağa da şərəf yaraşmaz.
Ca zăpada vara și ploaia la seceriș, așa și onoarea nu este potrivită pentru un prost.
2 Sərçənin ora-bura uçduğu kimi, Qaranquşun gəlib-getdiyi kimi Nahaq qarğış da boşdur.
Cum rătăcește pasărea, cum zboară rândunica, tot așa nu va veni blestemul neîntemeiat.
3 Ata qamçı, eşşəyə noxta necə yaraşırsa, Axmağın kürəyinə də kötək elə yaraşır.
Un bici pentru cal, un frâu pentru măgar și o nuia pentru spatele prostului.
4 Axmağa səfehliyinə görə cavab vermə, Yoxsa ona bənzərsən.
Nu răspunde unui prost conform nechibzuinței lui, ca nu cumva și tu să fii asemenea lui.
5 Axmağa səfehliyinə görə elə bir cavab ver ki, Öz gözündə hikmətli görünməsin.
Răspunde unui prost conform nechibzuinței lui, ca nu cumva să fie înțelept în îngâmfarea lui.
6 Kim ki axmaq vasitəsilə xəbər göndərir, Öz ayaqlarını kəsib ziyan çəkənə bənzəyir.
Cel ce trimite un mesaj prin mâna unui prost, retează picioarele și bea pagubă.
7 Axmağın ağzından çıxan məsəl Topalın ayağının axsamağına bənzəyir.
Picioarele șchiopului nu sunt egale; așa este o parabolă în gura proștilor.
8 Axmağı tərifləmək Sapanda qoyulan daşa bənzəyir.
Precum cel ce pune o piatră în praștie, așa este cel ce dă onoare unui prost.
9 Sərxoş tikanlı budağı əlində tutduğu kimi Axmaq da məsəl çəkər.
Precum un spin străpunge mâna bețivului, așa este o parabolă în gura proștilor.
10 Axmağı, hər yoldan ötəni muzdla tutan Hamını yaralayan naşı oxatan kimidir.
Dumnezeul cel mare care a făcut toate lucrurile răsplătește deopotrivă prostului și răsplătește călcătorilor de lege.
11 Hansı axmaq öz səfehliyini təkrarlayırsa, Qusduğuna qayıdan itə oxşayır.
Cum se întoarce un câine la vărsătura lui, așa se întoarce un prost la nechibzuința lui.
12 Öz gözündə hikmətli sayılanı görmüsənmi? Axmağa ondan artıq ümid var.
Vezi un om înțelept în îngâmfarea lui? Este mai multă speranță pentru un prost decât pentru el.
13 Tənbəl deyər: «Yolda aslan var, Şir küçələri dolanır».
Leneșul spune: Este un leu pe cale; un leu este pe străzi.
14 Qapı öz oxu üstündə necə fırlanırsa, Tənbəl də yatağında elə fırlanır.
Cum se răsucește ușa pe balamalele ei, tot așa și leneșul pe patul său.
15 Tənbəl əlini qabda olana batırar, Ağzına aparmağa ərinər.
Leneșul își ascunde mâna în sân; îl mâhnește să o mai ducă din nou la gură.
16 Tənbəl öz gözündə Ağıllı cavab verən yeddi nəfərdən də çox hikmətli görünər.
Leneșul este mai înțelept în îngâmfarea lui decât șapte bărbați care pot întoarce un motiv.
17 Ona aid olmayan münaqişəyə qarışan Elə bil küçədəki iti qulaqlarından tutur.
Cel ce trece alăturea și se amestecă în cearta care nu îi aparține, este ca unul care apucă un câine de urechi.
18 Odlu, öldürücü oxlar atan dəli necədirsə,
Precum un nebun care aruncă tăciuni, săgeți și moarte,
19 Qonşusunu aldadıb «zarafat etdim» deyən də elədir.
Așa este cel ce înșală pe aproapele său și spune: Nu glumesc doar?
20 Odun qurtaranda ocaq sönər, Qeybətçi olmayan yerdə dava bitər.
Unde nu este lemn, focul se stinge; tot așa, unde nu este bârfitor, cearta încetează.
21 Necə ki kömür köz salar, odun alışar, Davakar adam da münaqişəni bu cür alovlandırar.
Precum cărbuni [sunt] pentru cărbuni aprinși și lemn pentru foc, așa este un bărbat certăreț pentru aprinderea certei.
22 Qeybətçinin sözləri şirin tikələrə bənzər, Mədənin ən dərin yerlərinə düşər.
Cuvintele unui bârfitor sunt ca rănile și coboară în părțile cele mai adânci ale pântecelui.
23 Hərarətli dili, şər dolu ürəyi olan insan Gümüşü suya çəkilmiş saxsı qaba oxşayır.
Buze arzătoare și o inimă stricată sunt ca un ciob acoperit cu zgura argintului.
24 Düşmən kinini dili altında gizlədər, Qəlbində hiyləsini saxlar.
Cel ce urăște se preface cu buzele sale și strânge înșelăciune înăuntrul său;
25 Onun mehriban danışığına inanma, Qəlbinə yeddi cür iyrənclik doldurub.
Când vorbește amabil, să nu îl crezi, fiindcă sunt șapte urâciuni în inima lui.
26 Nifrətini fırıldaqla gizlətsə də, Şəri camaat qarşısında üzə çıxar.
Cel a cărui ură este acoperită prin înșelătorie, stricăciunea lui va fi arătată înaintea întregii adunări.
27 Quyu qazan özü quyuya düşər, Daş isə onu yuvarlayanın üstünə gələr.
Oricine sapă o groapă va cădea în ea; și cel ce rostogolește o piatră, aceasta se va întoarce asupra lui.
28 Yalan danışan dil sancdığı adamlara nifrətini göstərər, Yaltaqlanan ağız hər yanı xarabaya çevirər.
O limbă mincinoasă urăște pe cei nenorociți prin ea, și o gură lingușitoare lucrează ruină.
