Süleymanin Məsəlləri 19
1 Kamalla yaşayan yoxsul insan Şər danışan axmaqdan yaxşıdır.
Mai bine săracul care umblă în integritatea lui, decât cel pervers în buzele lui și este un prost.
2 Bilik yoxdursa, həvəs yaxşılıq edə bilməz. Tələsən tərsə düşər.
De asemenea, nu este bine ca sufletul să fie lipsit de cunoaștere; și cel ce se grăbește cu picioarele sale păcătuiește.
3 İnsan öz səfehliyi ilə yolunu alt-üst edər, Ürəyində isə Rəbbə hiddətlənər.
Nechibzuința omului îi pervertește calea, și inima sa se înfurie împotriva DOMNULUI.
4 Var-dövlət dost artırar, Kasıbı isə dostları atar.
Averea face mulți prieteni, dar săracul este separat de aproapele său.
5 Yalançı şahid cəzasız qalmaz, Yalandan üzə duran qurtuluş tapmaz.
Un martor fals nu va rămâne nepedepsit și cel ce vântură minciuni nu va scăpa.
6 Çoxları nəcabətlinin üzünü görmək istər, Səxavətli adamla çoxları dostluq edər.
Mulți vor implora favoarea prințului, și fiecare om este prietenul celui ce dă daruri.
7 Yoxsuldan qardaşının da zəhləsi gedər, Dostları ondan lap uzaq gəzər, Yalvararaq ardınca düşsə də, yaxınına gəlməz.
Toți frații celui sărac îl urăsc; cu cât mai mult se îndepărtează prietenii lui de el? El îi urmărește cu vorbe, totuși ei îi lipsesc.
8 Anlayış qazanan öz canını sevər, Dərrakəyə bağlanan uğur qazanar.
Cel ce obține înțelepciune își iubește propriul suflet; cel ce păstrează înțelegerea va găsi binele.
9 Yalançı şahid cəzasız qalmaz, Yalandan üzə duran həlak olar.
Un martor fals nu va rămâne nepedepsit și cel ce vântură minciuni va pieri.
10 Axmağa dəbdəbəli həyat yaraşmadığı kimi Qulun ağalara hökm etməsi də yaraşmaz.
Desfătarea nu este potrivită pentru un prost; cu atât mai puțin pentru un servitor să aibă conducere peste prinți.
11 İnsanın ağlı hiddəti ləngidər, Başqasının günahını bağışlamaq ona şərəf gətirər.
Discernământul unui om amână mânia sa; și este gloria lui să treacă cu vederea o fărădelege.
12 Padşahın qəzəbi aslan nərəsinə bənzər, Razılığı çəmənə düşən şehə bənzər.
Furia împăratului este ca răgetul leului, dar favoarea lui este ca roua peste iarbă.
13 Axmaq oğul atasına bəla olar, Davakar arvad kəsilməyən damcıya oxşar.
Un fiu prost este nenorocirea tatălui său, și certurile soției sunt picurare neîncetată.
14 İnsana ev, var-dövlət atalardan miras qalar, Ağıllı arvadı isə Rəbb nəsib edər.
Casa și averile sunt moștenirea părinților, și o soție chibzuită este de la DOMNUL.
15 Tənbəllik insana dərin yuxu gətirər, Avaralıq insanı ac qoyar.
Lenevia te aruncă într-un somn adânc, și un suflet trândav va suferi foame.
16 Əmrə əməl edən canını saxlar, Yoluna baxmayan həlak olar.
Cel ce păstrează porunca își păstrează propriul suflet, dar cel care își disprețuiește căile va muri.
17 Kasıba səxavət göstərən sanki Rəbbə borc verər, Çünki onun əvəzi Rəbdən gələr.
Cel ce are milă de sărac împrumută DOMNULUI, și ceea ce el a dat, el îi va plăti din nou.
18 Ümid varkən oğluna tərbiyə ver, Ölümünə bais olma.
Disciplinează pe fiul tău cât este speranță și nu lăsa sufletul tău să cedeze din cauza plânsului său.
19 Kəmhövsələ insan cəriməyə düşər, Onu qurtarsan belə, yenə də davam edər.
Un om al unei mari furii va suferi pedeapsă; deoarece, dacă îl eliberezi, totuși va trebui să o faci din nou.
20 Nəsihətə qulaq as, tərbiyəni qəbul et, Bunun nəticəsində hikmətli olarsan.
Ascultă sfatul și primește instruirea, ca să fii înțelept la sfârșitul tău.
21 İnsanın qəlbində çox amalı var, Amma Rəbbin niyyəti həyata keçər.
Multe sunt planurile în inima unui om; totuși sfatul DOMNULUI, acela va sta în picioare.
22 İnsan etibar arzular, Yoxsul adam fırıldaqçıdan yaxşıdır.
Dorința unui om este bunătatea sa, și un om sărac este mai bun decât un mincinos.
23 Rəbb qorxusu insana həyat verər, Ona şər yaxınlaşmaz, tox yatar.
Teama de DOMNUL tinde la viață, și cel ce o are va trăi satisfăcut; nu va fi vizitat de rău.
24 Tənbəl əlini qabda olana batırar, Ağzına belə, aparmaz.
Un leneș își ascunde mâna în sân și nici măcar nu și-o duce la gură din nou.
25 Rişxəndçini döysən, cahil insan uzaqgörən olar, Dərrakəlini danlasan, biliyini artırar.
Lovește pe batjocoritor și cel simplu va lua seama; și mustră pe unul ce are înțelegere și el va înțelege cunoașterea.
26 Kim ki atasını soyub, anasını qovar, Xəcalət gətirən övladdır, ad batırar.
Cel ce jefuiește pe tată și își alungă mama, este un fiu care face rușine și aduce ocară.
27 Oğlum, bilik verən sözlərdən dönmək istəsən, Tərbiyəyə qulaq asmaqdan vaz keç!
Încetează, fiul meu, să asculți instruirea care te abate de la cuvintele cunoașterii.
28 Yaramaz şahid ədalətə rişxənd edər, Pislərin ağzı acgözlüklə şəri yeyər.
Un martor neevlavios batjocorește judecata, și gura celui stricat mănâncă nelegiuire.
29 Rişxəndçilər üçün məhkəmə, Axmaqların kürəyi üçün kötək hazırlanar.
Judecăți sunt pregătite pentru batjocoritori și lovituri pentru spatele proștilor.
