Süleymanin Məsəlləri 16
1 Ürəyin fikirləri insandan, Dilin cavabı isə Rəbdəndir.
Pregătirile inimii în om și răspunsul limbii sunt de la DOMNUL.
2 İnsanın bütün yolları öz gözündə təmiz sayılar, Lakin Rəbb ürəkləri yoxlar.
Toate căile unui om sunt curate în proprii lui ochi, dar DOMNUL cântărește duhurile.
3 Görəcəyin işləri Rəbbə ver, Onda niyyətlərin yerinə yetər.
Încredințează lucrările tale DOMNULUI și gândurile tale vor fi întemeiate.
4 Rəbb hər şeyi məqsədinə müvafiq yaradıb, O, pis insanı bəla günü üçün yaradıb.
DOMNUL a făcut pentru el însuși toate lucrurile; da, chiar pe cel stricat pentru ziua răului.
5 Rəbb qəlbi təkəbbürlülərdən ikrah edər, Doğrudan da, onlar cəzasız qalmaz.
Fiecare om îngâmfat în inimă este urâciune pentru DOMNUL; deși merge mână în mână, el nu va rămâne nepedepsit.
6 Xeyirxahlıq və sədaqət hər təqsiri kəffarə edər, İnsan Rəbb qorxusuna görə pislikdən dönər.
Prin milă și adevăr nelegiuirea este îndepărtată, și prin teama de DOMNUL oamenii se depărtează de rău.
7 Rəbb insanın həyatından razı qaldısa, Düşmənlərini belə, onunla barışdırar.
Când căile unui om îi plac DOMNULUI, el face chiar pe dușmanii lui să fie în pace cu el.
8 Salehliklə qazanılan az şey Haqsız yolla olan bol gəlirdən yaxşıdır.
Mai bine puțin cu dreptate, decât venituri mari fără dreptate.
9 İnsan ürəyində özü üçün yol qurar, Amma Rəbbin verdiyi istiqamətlə addımlar.
Inima unui om plănuiește calea lui, dar DOMNUL îi conduce pașii.
10 Padşah uzaqgörənliklə dilindən sözlər çıxarar, Qoy onda məhkəmədə ədalətdən yan keçməsin.
O hotărâre divină este pe buzele împăratului; gura lui nu încalcă legea în judecată.
11 Rəbb düzgün tərəzi və çəkini tələb edər, O, torbadakı hər çəki daşını müəyyən edər.
O greutate și o balanță dreaptă sunt ale DOMNULUI; toate greutățile din pungă sunt lucrarea lui.
12 Şər iş görmək padşahlarda ikrah yaradar, Çünki salehliklə taxtlar möhkəm olar.
Pentru împărați este urâciune să comită stricăciune, pentru că tronul este întemeiat prin dreptate.
13 Saleh adamın dili padşahları razı salar, Onlar düz danışanı sevər.
Buzele drepte sunt desfătarea împăraților și ei iubesc pe acela care vorbește drept.
14 Padşahın hiddəti ölüm elçisidir, Amma hikmətli insan bu hiddəti yatırar.
Furia unui împărat este ca mesagerii morții, dar un om înțelept o va potoli.
15 Padşahın üzü nuranidirsə, demək, həyat var, Razılığı yaz yağışı gətirən buluda oxşar.
În lumina înfățișării împăratului este viață; și favoarea lui este ca un nor de ploaie de primăvară.
16 Qızıldan çox hikmət qazanmaq yaxşıdır, Gümüşü yox, idrakı yığmaq üstün tutular.
Cu cât este mai bine a obține înțelepciune decât aur! Și a obține înțelegere mai de ales decât argint!
17 Əməlisalehlər pislikdən dönmək yolunu tutar, Yoluna diqqət edən canını qoruyar.
Calea largă a celor integri este să se depărteze de rău; cel ce își păzește calea își păstrează sufletul.
18 Əcəldən əvvəl təkəbbür gələr, Fəlakətdən əvvəl lovğalıq ruhu gələr.
Mândria merge înaintea distrugerii și un duh îngâmfat înaintea căderii.
19 Məzlumlar arasında sadə qəlbli olmaq Təkəbbürlülərlə talan malı bölüşdürməkdən yaxşıdır.
Mai bine să ai un duh umil cu cei de jos, decât să împarți prada cu cei mândri.
20 Sözdən hikmət alan xeyir tapar, Rəbbə güvənən insan nə bəxtiyardır!
Cel ce se comportă cu înțelepciune într-un lucru va găsi binele; și oricine se încrede în DOMNUL este fericit.
21 Qəlbində hikmət olan dərrakəli adlanar, Şirin dilli olan müdrikliyi artırar.
Cel înțelept în inimă se va numi chibzuit; și dulceața buzelor adaugă învățătură.
22 Ağıl insan üçün həyat çeşməsidir, Axmağa tərbiyə vermək səfehlikdir.
Înțelegerea este un izvor de viață pentru cel ce o are, dar instruirea nechibzuiților este nechibzuință.
23 Hikmətlinin ürəyi dilinə tərbiyə verir, Ağzındakı müdrik sözləri artıq edir.
Inima celui înțelept îi face gura chibzuită și adaugă învățătură buzelor sale.
24 Xoş sözlər sanki pətəkdə baldır, Cana şirinlik, sümüklərə şəfadır.
Cuvintele plăcute sunt ca un fagure de miere, dulci pentru suflet și sănătate pentru oase.
25 Yol var ki, insanın qarşısında düz görünür, Amma sonu ölümdür.
Este o cale care i se pare dreaptă unui om, dar sfârșitul ei sunt căile morții.
26 Əməkçi qarnı üçün zəhmət çəkir, Aclıq onu məcbur edir.
Cel ce muncește, muncește pentru el însuși, fiindcă gura lui poftește aceasta de la el.
27 Yaramaz şər quyusu qazar, Dili alov kimi yandırıb-yaxar.
Un om neevlavios sapă să scoată răul la iveală și pe buzele sale este ca un foc arzător.
28 Hiyləgər adam dava yaradar, Qeybətçi əziz dostları ayırar.
Un om pervers seamănă ceartă, și un șoptitor desparte prieteni buni.
29 Zorakı qonşularını aldadar, Onları yaxşı olmayan yola aparar.
Un om violent ademenește pe aproapele său și îl conduce pe calea care nu este bună.
30 Niyyəti hiyləli olan göz vurar, Dodaq büzər, şər qurar.
El își închide ochii ca să uneltească lucruri perverse; mișcându-și buzele duce răul la împlinire.
31 Ağaran saçlar şərəf tacıdır, Salehlik yolunun qazancıdır.
Capul cărunt este o coroană a gloriei, dacă este găsit pe calea dreptății.
32 İgid olmaqdan səbirli olmaq yaxşıdır, Nəfsə hakim olmaq şəhəri almaqdan üstündür.
Cel încet la mânie este mai bun decât cel tare, și cel ce își stăpânește duhul, decât cel ce ia o cetate.
33 Ətəyin üstünə püşk atılar, Amma hökm Rəbdən gələr.
Sorțul este aruncat în poală, dar întregul verdict al acestuia este al DOMNULUI.
