< Süleymanin Məsəlləri 13 >

1 Hikmətli oğul ata tərbiyəsinə qulaq asar, Rişxəndçi iradı qulaq ardına vurar.
Un fiu înțelept ascultă instruirea tatălui său, dar un batjocoritor nu ascultă mustrarea.
2 İnsanın dilində yaxşı söz olsa, onun xeyrini yeyər, Xain zorakılıq istər.
Un om va mânca ce este bun prin rodul gurii sale, dar sufletul călcătorilor [de lege] va mânca violență.
3 Dilini saxlayan canını qoruyar, Boşboğaz başını bəlaya salar.
Cel ce își păzește gura își păstrează viața, dar cel ce își deschide larg buzele va avea distrugere.
4 Tənbəl arzuladığına çatmaz, Çalışqan bolluğa qovuşar.
Sufletul celui leneș dorește și nu are nimic; dar sufletul celor harnici va fi îngrășat.
5 Saleh adam yalana nifrət edər, Şər insanın sözləri xəcalət və rüsvayçılıq gətirər.
Un om drept urăște minciuna, dar un om stricat este scârbos și ajunge de rușine.
6 Kamillik yolunda olanı salehlik qoruyar, Günahkarı şər yıxar.
Dreptatea păzește pe cel integru în calea sa, dar stricăciunea răstoarnă pe păcătos.
7 Adam var ki, heç nəyi yoxdur, özünü varlı göstərir, Adam var ki, malı çoxdur, özünü yoxsul göstərir.
Este unul care face pe bogatul, totuși nu are nimic; este unul care face pe săracul, totuși are mari bogății.
8 Sərvət insanın canını təhlükədən qurtarar, Yoxsul isə hədə-qorxu eşitməz.
Răscumpărarea vieții unui om sunt bogățiile sale, dar săracul nu ascultă mustrarea.
9 Saleh insanların işığı könlü sevindirər, Şər insanların çırağı sönər.
Lumina celor drepți se bucură, dar lampa celor stricați va fi stinsă.
10 Təkəbbürdən ancaq münaqişə yaranar, Yaxşı nəsihətə qulaq asanın hikməti var.
Numai prin mândrie vine cearta, dar înțelepciunea este cu cei bine sfătuiți.
11 Kələklə gələn sərvət azalar, Zəhmətlə qazanılan sərvət isə artar.
Averea obținută prin deșertăciune va fi micșorată, dar cel ce adună prin muncă va crește.
12 Gecikən ümid ürəyi xəstələndirir, Arzuya çatmaq həyat ağacıdır.
Speranța amânată face inima bolnavă, dar când vine dorința, ea este un pom al vieții.
13 Öyüdə xor baxan öz canını həlak edər, Əmrə ehtiram edənlərə mükafat verilər.
Oricine disprețuiește cuvântul va fi nimicit, dar cel ce se teme de poruncă va fi răsplătit.
14 Hikmətli adamın təlimi həyat qaynağıdır, İnsanı ölüm tələsinə düşməkdən geri qaytarır.
Legea celui înțelept este un izvor al vieții, pentru a depărta de capcanele morții.
15 Dərin ağlı olan lütf qazanır, Xainin yolu dolaşıqdır.
Buna înțelegere dă favoare, dar calea călcătorilor [de lege] este grea.
16 Uzaqgörən hər gördüyü işi bilir, Axmaq öz səfehliyini hamıya göstərir.
Fiecare om chibzuit lucrează cu cunoaștere, dar un prost își dă pe față nechibzuința.
17 Pis qasid bəlaya düşər, Etibarlı elçi şəfa verər.
Un mesager stricat cade în ticăloșie, dar un ambasador credincios este sănătate.
18 Tərbiyəni rədd edən yoxsullaşıb şərəfdən düşər, Məzəmməti qəbul edən şərəfə yetişər.
Sărăcie și rușine vor fi pentru cel ce refuză instruirea, dar cel ce dă atenție mustrării va fi onorat.
19 Arzuya çatmaq qəlbə, cana şirin gələr, Axmaq pislikdən dönməyə ikrah edər.
Dorința împlinită este dulce pentru suflet, dar este urâciune pentru proști să se depărteze de rău.
20 Hikmətli ilə oturub-duran hikmət qazanar, Axmaqlarla ayaqlaşan bədbəxt olar.
Cel ce umblă cu oameni înțelepți va fi înțelept, dar un însoțitor al proștilor va fi nimicit.
21 Günahkarı şər qovar, Salehin yaxşı bir əvəzi var.
Răul urmărește pe păcătoși, dar cei drepți vor fi răsplătiți cu bine.
22 Yaxşı insan nəvələrinə də irs qoyar, Günahkarın yığdığı sərvət salehə qalar.
Un om bun lasă o moștenire copiilor copiilor săi, dar averea păcătosului este păstrată pentru cel drept.
23 Yoxsulların əkini bol bəhrə versə də, Ədalət olmayan yerdə bada gedər.
Mâncare multă este în arătura celui sărac, dar este unul nimicit din lipsă de judecată.
24 Oğlundan kötəyi əsirgəyən sanki ona nifrət edər, Oğlunu sevən ona düzgün tərbiyə verər.
Cel care cruță nuiaua sa își urăște fiul, dar cel care îl iubește, îl disciplinează la timp.
25 Saleh yeyib doyar, Şər adamsa ac qalar.
Cel drept mănâncă până la săturarea sufletului său, dar pântecele celor stricați va duce lipsă.

< Süleymanin Məsəlləri 13 >