Əyyub 11
1 Naamatlı Sofar belə cavab verdi:
Atunci a răspuns Țofar naamatitul și a zis:
2 «Bu qədər söz cavabsız qalsınmı? Çox danışan haqlı sayılsınmı?
Nu ar trebui să se răspundă mulțimii de cuvinte? Și ar trebui să fie declarat drept un om plin de vorbire?
3 İnsanlar boşboğazlıqlarının qarşısında sussunmu? Sən rişxənd edəndə səni saxlamasınlar?
Ar trebui minciunile tale să facă pe oameni să tacă? Și când tu batjocorești, nu te va face niciun om de rușine?
4 Allaha deyirsən: “İmanda safam, Gözün görür ki, pakam”.
Pentru că ai spus: Doctrina mea este pură și eu sunt curat în ochii tăi.
5 Kaş ki Allah danışaydı, Sənə qarşı ağzını açaydı.
Dar de ar vorbi Dumnezeu și și-ar deschide buzele împotriva ta;
6 Səni hikmətin sirlərindən agah etsəydi, Hikmətin çox şaxələri üzə çıxardı. Bil ki, Allah günahlarının neçəsindən keçib.
Și de ți-ar arăta tainele înțelepciunii, că ele sunt dublul a ceea ce este! Să știi de aceea că Dumnezeu îți cere mai puțin decât merită nelegiuirea ta.
7 Allahın dərin sirlərini dərk edə bilərsənmi? Külli-İxtiyarın sərhədlərinə çata bilərsənmi?
Poți tu prin cercetare să găsești pe Dumnezeu? Poți afla până la desăvârșire pe cel Atotputernic?
8 Onlar göylər qədər ucadır, axı nə edə bilərsən? Ölülər diyarından dərindir, nəyi dərk edə bilərsən? (Sheol h7585)
Este la fel de înaltă ca cerul; ce poți tu face? Mai adâncă decât iadul; ce poți tu cunoaște? (Sheol h7585)
9 Meyarı aləmdən uzundur, Dənizlərdən genişdir.
Măsura ei este mai lungă decât pământul și mai largă decât marea.
10 Əgər gəlib səni zindana salarsa, məhkum edərsə, Kim Onun qarşısını ala bilər?
Dacă el retează și închide, sau adună, atunci cine îl poate împiedica?
11 O, yalançıları tanıyır, Pisliyi görəndə onu dərk edir.
Pentru că el cunoaște oamenii deșerți și vede stricăciunea; nu va lua el aminte la ea?
12 Vəhşi eşşək insan olaraq doğulanda Axmaq da ağla gələr.
Căci omul deșert ar fi înțelept, deși omul se naște ca mânzul unei măgărițe sălbatice.
13 Əgər ürəyini təqdis etsən, Əllərini Ona tərəf uzatsan,
Dacă îți pregătești inima și îți întinzi mâinile spre el,
14 Günahın varsa, ondan əl çək, Qoyma pislik çadırında sakin olsun.
Dacă este nelegiuire în mâna ta, pune-o departe și să nu locuiască stricăciunea în corturile tale.
15 Onda başını utanmadan dik tutarsan, Sağ-salamat, qorxusuz yaşayarsan.
Fiindcă atunci îți vei ridica fața fără pată; da, vei fi neclintit și nu te vei teme;
16 Sən dar gününü unudub Onu axıb-qurtaran bir su kimi yad edərsən.
Deoarece îți vei uita nefericirea și ți-o vei aminti ca ape care trec;
17 Həyatın gündüzün günəşindən də parlaq olar, Qaranlığın səhər kimi işıqlanar.
Și vârsta ta va fi mai senină ca miezul zilei; vei străluci, vei fi ca dimineața.
18 Çünki ümidin var, sən arxayınsan, Mühafizə olunaraq rahat yatarsan.
Și vei fi în siguranță, pentru că este speranță; da, vei săpa împrejurul tău și te vei odihni în siguranță.
19 Yatanda belə, səni qorxudan olmaz, Sənin lütfünü çoxları arzular.
De asemenea te vei culca și nimeni nu te va înspăimânta; da, mulți te vor implora.
20 Amma pis adamların gözlərinin nuru sönəcək, Onların pənah yeri olmayacaq, Yeganə ümidləri son nəfəslərini vermək olacaq».
Dar ochii celor stricați se vor sfârși și nu vor scăpa și speranța lor va fi darea duhului.
