প্রবচন 19
Mai bine săracul care umblă în integritatea lui, decât cel pervers în buzele lui și este un prost.
De asemenea, nu este bine ca sufletul să fie lipsit de cunoaștere; și cel ce se grăbește cu picioarele sale păcătuiește.
Nechibzuința omului îi pervertește calea, și inima sa se înfurie împotriva DOMNULUI.
Averea face mulți prieteni, dar săracul este separat de aproapele său.
Un martor fals nu va rămâne nepedepsit și cel ce vântură minciuni nu va scăpa.
6 ৬ অনেক লোকে অনুগ্ৰহ পাবলৈ দয়ালু লোকৰ আগত নিবেদন কৰে, আৰু যি জনে উপহাৰ দিয়ে, তেওঁৰ সকলো বন্ধু হয়।
Mulți vor implora favoarea prințului, și fiecare om este prietenul celui ce dă daruri.
7 ৭ যদি দৰিদ্ৰ লোকৰ ভায়েক সকলে তেওঁক ঘিণ কৰে; তেনেহলে তাতকৈ কিমান অধিক পৰিমাণে তেওঁৰ বন্ধুসকল তেওঁৰ পৰা আঁতৰি যাব! তেওঁ তেওঁলোকক আহ্বান কৰে, কিন্তু তেওঁলোক আতৰি যায়।
Toți frații celui sărac îl urăsc; cu cât mai mult se îndepărtează prietenii lui de el? El îi urmărește cu vorbe, totuși ei îi lipsesc.
8 ৮ যিজনে জ্ঞান লাভ কৰে, তেওঁ নিজৰ প্ৰাণক প্ৰেম কৰে, যিজনে বিবেচনা শক্তি ৰাখে, তেওঁ যি ভাল তাক বিচাৰি পায়।
Cel ce obține înțelepciune își iubește propriul suflet; cel ce păstrează înțelegerea va găsi binele.
Un martor fals nu va rămâne nepedepsit și cel ce vântură minciuni va pieri.
10 ১০ অজ্ঞানী লোকে বিলাসীতা জীৱন যাপন কৰা অনুপযুক্ত; তেনেহলে ৰাজকুমাৰৰ ওপৰত দাসে শাসন কৰা তাতকৈ কিমান অধিক পৰিমাণে অনুপযুক্ত!
Desfătarea nu este potrivită pentru un prost; cu atât mai puțin pentru un servitor să aibă conducere peste prinți.
Discernământul unui om amână mânia sa; și este gloria lui să treacă cu vederea o fărădelege.
Furia împăratului este ca răgetul leului, dar favoarea lui este ca roua peste iarbă.
Un fiu prost este nenorocirea tatălui său, și certurile soției sunt picurare neîncetată.
14 ১৪ ঘৰ আৰু ধন-সম্পত্তি পিতৃসকলৰ পৰা পোৱা উত্তৰাধিকাৰ; কিন্তু জ্ঞানৱতী ভাৰ্যা যিহোৱাৰ পৰা পোৱা যায়।
Casa și averile sunt moștenirea părinților, și o soție chibzuită este de la DOMNUL.
Lenevia te aruncă într-un somn adânc, și un suflet trândav va suferi foame.
16 ১৬ যি জনে আজ্ঞা পালন কৰে, তেওঁ নিজৰ প্ৰাণ ৰক্ষা কৰে; কিন্তু যি জনে নিজৰ পথৰ বিষয়ে চিন্তা নকৰে, তেওঁৰ মৃত্যু হ’ব।
Cel ce păstrează porunca își păstrează propriul suflet, dar cel care își disprețuiește căile va muri.
17 ১৭ যি জনে দৰিদ্ৰক দয়া কৰে, তেওঁ যিহোৱাক ঋণ দিয়ে; আৰু তেওঁ কৰা কাৰ্যৰ বিনিময়, তেওঁ তেওঁক পৰিশোধ কৰিব।
Cel ce are milă de sărac împrumută DOMNULUI, și ceea ce el a dat, el îi va plăti din nou.
Disciplinează pe fiul tău cât este speranță și nu lăsa sufletul tău să cedeze din cauza plânsului său.
19 ১৯ অতি ক্ৰোধী মানুহে দণ্ড পোৱা উচিত; যদি তুমি তেওঁক মুক্ত কৰা, তেনেহলে তুমি দ্বিতীয় বাৰৰ বাবেও কৰিব লাগিব।
Un om al unei mari furii va suferi pedeapsă; deoarece, dacă îl eliberezi, totuși va trebui să o faci din nou.
Ascultă sfatul și primește instruirea, ca să fii înțelept la sfârșitul tău.
Multe sunt planurile în inima unui om; totuși sfatul DOMNULUI, acela va sta în picioare.
Dorința unui om este bunătatea sa, și un om sărac este mai bun decât un mincinos.
23 ২৩ যিহোৱাক তেওঁৰ পাবলগীয়া সন্মান দিয়া, আৰু সেয়ে তোমাৰ জীৱনদায়ক হ’ব, আৰু যি জনৰ সেয়া আছে, তেওঁ তৃপ্ত হৈ থাকিব; আৰু তেওঁ অনিষ্টৰ দ্বাৰাই পীড়িত নহ’ব।
Teama de DOMNUL tinde la viață, și cel ce o are va trăi satisfăcut; nu va fi vizitat de rău.
Un leneș își ascunde mâna în sân și nici măcar nu și-o duce la gură din nou.
25 ২৫ নিন্দকক প্ৰহাৰ কৰা, তাতে অশিক্ষিত দূৰদর্শী হ’ব; আৰু সুবিবেচকক অনুযোগ কৰা, তাতে তেওঁ জ্ঞান লাভ কৰিব।
Lovește pe batjocoritor și cel simplu va lua seama; și mustră pe unul ce are înțelegere și el va înțelege cunoașterea.
Cel ce jefuiește pe tată și își alungă mama, este un fiu care face rușine și aduce ocară.
Încetează, fiul meu, să asculți instruirea care te abate de la cuvintele cunoașterii.
Un martor neevlavios batjocorește judecata, și gura celui stricat mănâncă nelegiuire.
Judecăți sunt pregătite pentru batjocoritori și lovituri pentru spatele proștilor.
