প্রবচন 16
Pregătirile inimii în om și răspunsul limbii sunt de la DOMNUL.
Toate căile unui om sunt curate în proprii lui ochi, dar DOMNUL cântărește duhurile.
Încredințează lucrările tale DOMNULUI și gândurile tale vor fi întemeiate.
4 ৪ যিহোৱাই সেই উদ্দেশ্যে সকলোকে সৃষ্টি কৰিলে; এনে কি, তেওঁ দুষ্টলোককো দুৰ্দ্দশা-দিনৰ বাবে সৃষ্টি কৰিলে।
DOMNUL a făcut pentru el însuși toate lucrurile; da, chiar pe cel stricat pentru ziua răului.
5 ৫ অহংকাৰী হৃদয়ৰ প্ৰত্যেক লোকক যিহোৱাই ঘিণ কৰে; যদিও তেওঁলোকে হাতত ধৰাধৰিকৈ থাকে, তথাপিও তেওঁলোকে দণ্ড নোপোৱাকৈ নাথাকিব।
Fiecare om îngâmfat în inimă este urâciune pentru DOMNUL; deși merge mână în mână, el nu va rămâne nepedepsit.
6 ৬ বিশ্বাসযোগ্য আৰু নিৰ্ভৰযোগ্য চুক্তিৰ দ্বাৰাই অপৰাধৰ প্ৰায়শ্চিত্ত হয়, আৰু যিহোৱালৈ ৰখা ভয়ৰ দ্বাৰাই মানুহ বেয়াৰ পৰা আঁতৰি আহে।
Prin milă și adevăr nelegiuirea este îndepărtată, și prin teama de DOMNUL oamenii se depărtează de rău.
7 ৭ যেতিয়া কোনো লোকৰ আচৰণে যিহোৱাক সন্তুষ্ট কৰে, তেতিয়া তেওঁ সেই জনৰ শত্রুসকলকো তেওঁৰ লগত শান্তিত থাকিব দিয়ে।
Când căile unui om îi plac DOMNULUI, el face chiar pe dușmanii lui să fie în pace cu el.
Mai bine puțin cu dreptate, decât venituri mari fără dreptate.
Inima unui om plănuiește calea lui, dar DOMNUL îi conduce pașii.
O hotărâre divină este pe buzele împăratului; gura lui nu încalcă legea în judecată.
O greutate și o balanță dreaptă sunt ale DOMNULUI; toate greutățile din pungă sunt lucrarea lui.
12 ১২ যেতিয়া ৰজাই বেয়া কৰ্ম কৰে, তেতিয়া কিছুমান অবজ্ঞা কৰিবলগীয়া বিষয় হয়, কাৰণ তেওঁৰ সিংহাসন সৎ কাৰ্য কৰাৰ দ্বাৰাই স্থাপন কৰা হৈছে।
Pentru împărați este urâciune să comită stricăciune, pentru că tronul este întemeiat prin dreptate.
Buzele drepte sunt desfătarea împăraților și ei iubesc pe acela care vorbește drept.
14 ১৪ ৰজাৰ ক্ৰোধ মৃত্যুৰ বাৰ্ত্তাবাহক স্বৰূপ; কিন্তু জ্ঞানী লোকে তেওঁৰ ক্রোধ শান্ত কৰিবলৈ চেষ্টা কৰে।
Furia unui împărat este ca mesagerii morții, dar un om înțelept o va potoli.
În lumina înfățișării împăratului este viață; și favoarea lui este ca un nor de ploaie de primăvară.
Cu cât este mai bine a obține înțelepciune decât aur! Și a obține înțelegere mai de ales decât argint!
17 ১৭ ন্যায়পৰায়ণ লোকৰ ৰাজপথ পাপৰ পৰা আঁতৰি থাকে; যি জনে নিজৰ জীৱন সুৰক্ষিত কৰে, তেওঁ নিজৰ পথৰ তত্বাৱধান কৰে।
Calea largă a celor integri este să se depărteze de rău; cel ce își păzește calea își păstrează sufletul.
Mândria merge înaintea distrugerii și un duh îngâmfat înaintea căderii.
Mai bine să ai un duh umil cu cei de jos, decât să împarți prada cu cei mândri.
20 ২০ যিসকলে শিক্ষা লাভ কৰি অনুশীলন কৰে, তেওঁলোকে মঙ্গল বিচাৰি পায়; আৰু যি সকলে যিহোৱাত নির্ভৰ কৰে, তেওঁলোক সুখী হয়।
Cel ce se comportă cu înțelepciune într-un lucru va găsi binele; și oricine se încrede în DOMNUL este fericit.
21 ২১ যিজন হৃদয়েৰে জ্ঞানী, তেওঁক সুবিবেচক বুলি কোৱা হয়, আৰু মৃদু কথাই শিক্ষা দিয়া সক্ষমতা বৃদ্ধি কৰে।
Cel înțelept în inimă se va numi chibzuit; și dulceața buzelor adaugă învățătură.
Înțelegerea este un izvor de viață pentru cel ce o are, dar instruirea nechibzuiților este nechibzuință.
Inima celui înțelept îi face gura chibzuită și adaugă învățătură buzelor sale.
Cuvintele plăcute sunt ca un fagure de miere, dulci pentru suflet și sănătate pentru oase.
Este o cale care i se pare dreaptă unui om, dar sfârșitul ei sunt căile morții.
Cel ce muncește, muncește pentru el însuși, fiindcă gura lui poftește aceasta de la el.
Un om neevlavios sapă să scoată răul la iveală și pe buzele sale este ca un foc arzător.
Un om pervers seamănă ceartă, și un șoptitor desparte prieteni buni.
Un om violent ademenește pe aproapele său și îl conduce pe calea care nu este bună.
30 ৩০ যিজনে চকু টিপিয়াই, তেওঁ অসৎ বিষয়ৰ পৰিকল্পনা কৰে। যিসকলে ওঁঠ কামোৰে তেওঁলোকে পাপ কাৰ্য হ’বলৈ দিয়ে।
El își închide ochii ca să uneltească lucruri perverse; mișcându-și buzele duce răul la împlinire.
Capul cărunt este o coroană a gloriei, dacă este găsit pe calea dreptății.
Cel încet la mânie este mai bun decât cel tare, și cel ce își stăpânește duhul, decât cel ce ia o cetate.
Sorțul este aruncat în poală, dar întregul verdict al acestuia este al DOMNULUI.
