প্রবচন 10
1 ১ চলোমনৰ নীতি বাক্য। জ্ঞানী পুত্ৰই পিতৃক আনন্দিত কৰে; কিন্তু অজ্ঞানী পুত্ৰই নিজৰ মাতৃৰ মনত দুখ দিয়ে।
Proverbele lui Solomon. Un fiu înțelept îl înveselește pe tată, dar un fiu prost este întristarea mamei sale.
2 ২ দুষ্টতাৰে অৰ্জন কৰা ধন-সম্পত্তিৰ কোনো মূল্য নাই; কিন্তু সত্যতাৰে কার্য কৰা জনক মৃত্যুৰ পৰা উদ্ধাৰ কৰে।
Tezaurele stricăciunii nu folosesc la nimic, dar dreptatea eliberează de la moarte.
3 ৩ যিসকলে সত্যতাৰে কাৰ্য কৰে, যিহোৱাই তেওঁলোকক ভোকত থাকিব নিদিয়ে; কিন্তু তেওঁ দুষ্টবোৰৰ বাঞ্ছা পুৰ নকৰে।
DOMNUL nu va permite ca sufletul celui drept să înfometeze, dar el leapădă averea celor stricați.
Cel ce lucrează cu o mână leneșă sărăcește, dar mâna celui harnic îmbogățește.
Cel ce adună în timpul verii este un fiu înțelept, dar cel ce doarme la seceriș este un fiu care aduce rușine.
Binecuvântări sunt peste capul celui drept, dar violența umple gura celor stricați.
Amintirea celui drept este binecuvântată, dar numele celor stricați va putrezi.
Cel înțelept în inimă va primi porunci, dar nebunul trăncănitor va cădea.
9 ৯ যি জনে সিদ্ধতাৰূপ পথত খোজ দিয়ে, তেওঁ সুৰক্ষিত হৈ চলে, কিন্তু যিজনে নিজৰ পথ কুটিলতাৰে পূৰ্ণ কৰে, তেওঁক বিচাৰি উলিওৱা হ’ব।
Cel ce umblă cu integritate umblă în siguranță, dar cel ce își pervertește căile va fi cunoscut.
Cel ce clipește din ochi provoacă întristare, dar un nebun trăncănitor va cădea.
Gura celui drept este fântână de viață, dar violența umple gura celui stricat.
Ura stârnește certuri, dar dragostea acoperă toate păcatele.
În buzele celui ce are înțelegere se găsește înțelepciune, dar o nuia este pentru spatele celui lipsit de înțelegere.
Înțelepții strâng cunoaștere, dar gura celui nebun este aproape de nimicire.
Averea bogatului este cetatea lui tare; nimicirea săracilor este sărăcia lor.
Munca celui drept tinde la viață; rodul celui stricat la păcat.
17 ১৭ যিজনে নিয়মানুবৰ্তিতাত চলে, তেওঁ জীৱনৰ পথত চলে; কিন্তু যিজনে অনুযোগ অমান্য কৰে, তেওঁ বিপথে যায়।
Cel ce ține instruirea este pe calea vieții, dar cel ce refuză mustrarea rătăcește.
Cel ce ascunde ură cu buze mincinoase și rostește o calomnie, este un prost.
În mulțimea cuvintelor nu lipsește păcatul, dar cel ce își înfrânează buzele este înțelept.
Limba celor drepți este ca argint ales; inima celor stricați are puțină valoare.
21 ২১ সত্যতাৰে কাৰ্য কৰা লোকৰ ওঁঠে অনেকক প্ৰতিপালন কৰে; কিন্তু জ্ঞানশূন্যতাৰ বাবে মূৰ্খলোকৰ মৃত্যু হয়।
Buzele celui drept hrănesc pe mulți, dar cei nebuni mor din lipsă de înțelepciune.
Binecuvântarea DOMNULUI îmbogățește și el nu adaugă nicio mâhnire cu ea.
Pentru un prost, a face ticăloșie este ca un joc, dar un om al înțelegerii are înțelepciune.
Teama celui stricat va veni peste el, dar dorința celor drepți va fi îndeplinită.
25 ২৫ দুষ্ট লোক ধুমুহাৰ দৰে, সেয়ে অতিক্রম কৰি বিলুপ্ত হৈ যায়, কিন্তু যিসকলে সত্যতাৰ কাৰ্য কৰে, তেওঁলোক চিৰস্থায়ী ভিত্তিমুলস্বৰূপ।
Așa cum trece vârtejul de vânt, așa nu mai este cel stricat; dar cel drept este o fundație veșnică.
Ca oțet pentru dinți și ca fum pentru ochi, așa este cel leneș pentru cei ce îl trimit.
Teama de DOMNUL prelungește zilele, dar anii celor stricați vor fi scurtați.
Speranța celor drepți va fi bucurie, dar așteptarea celor stricați va pieri.
Calea DOMNULUI este putere pentru cel integru, dar nimicire este pentru lucrătorii nelegiuirii.
Cel drept nu va fi niciodată clintit din loc, dar cei stricați nu vor locui pământul.
31 ৩১ যিসকল লোকে সৎ কাৰ্য কৰে, তেওঁলোকৰ মুখৰ পৰা প্রজ্ঞা ওলায়; কিন্তু উচ্ছৃঙ্খল জিভা কাটি পেলোৱা হ’ব।
Gura celui drept duce mai departe înțelepciune, dar limba perversă va fi tăiată.
32 ৩২ যিসকল লোক সকলৰ ওঁঠে সৎ কাৰ্য কৰে, তেওঁলোকৰ ওঁঠে গ্ৰহণীয় কি, সেই বিষয়ে জানে; কিন্তু দুষ্টলোকৰ মুখে উচ্ছৃঙ্খলতা কি সেই বিষয়ে জানে।
Buzele celui drept cunosc ceea ce este bine primit, dar gura celor stricați vorbește perversitate.
