< رُوما 12 >
لِذَلِكَ أُنَاشِدُكُمْ أَيُّهَا الإِخْوَةُ، نَظَراً لِمَرَاحِمِ اللهِ، أَنْ تُقَدِّمُوا لَهُ أَجْسَادَكُمْ ذَبِيحَةً حَيَّةً مُقَدَّسَةً مَقْبُولَةً عِنْدَهُ، وَهِيَ عِبَادَتُكُمْ الْعَقْلِيَةُ. | ١ 1 |
De aceea, fraților, vă îndemn, prin mila lui Dumnezeu, să vă aduceți trupurile voastre ca o jertfă vie, sfântă, plăcută lui Dumnezeu, care este slujba voastră spirituală.
وَلا تَتَشَبَّهُوا بِهَذَا الْعَالَمِ، بَلْ تَغَيَّرُوا بِتَجْدِيدِ الذِّهْنِ، لِتُمَيِّزُوا مَا هِيَ إِرَادَةُ اللهِ الصَّالِحَةُ الْمَقْبُولَةُ الْكَامِلَةُ. (aiōn ) | ٢ 2 |
Nu vă potriviți cu lumea aceasta, ci transformați-vă prin înnoirea minții voastre, ca să puteți dovedi care este voia lui Dumnezeu, bună, plăcută și desăvârșită. (aiōn )
فَإِنِّي، بِالنِّعْمَةِ الْمَوْهُوبَةِ لِي، أُوْصِي كُلَّ وَاحِدٍ بَيْنَكُمْ أَلّا يُقَدِّرَ نَفْسَهُ تَقْدِيراً يَفُوقُ حَقَّهُ، بَلْ أَنْ يَكُونَ مُتَعَقِّلاً فِي تَفْكِيرِهِ، بِحَسَبِ مِقْدَارِ الإِيمَانِ الَّذِي قَسَمَهُ اللهُ لِكُلٍّ مِنْكُمْ. | ٣ 3 |
Pentru că, prin harul care mi-a fost dat, spun fiecăruia dintre voi să nu se socoată mai mult decât trebuie să se socoată, ci să se socoată drept, după cum Dumnezeu a dat fiecăruia o măsură de credință.
فَكَمَا أَنَّ لَنَا فِي جَسَدٍ وَاحِدٍ أَعْضَاءَ كَثِيرَةً، وَلكِنْ لَيْسَ لِجَمِيعِ هذِهِ الأَعْضَاءِ عَمَلٌ وَاحِدٌ، | ٤ 4 |
Căci, după cum într-un singur trup avem mai multe mădulare și nu toate mădularele au aceeași funcție,
فَكَذَلِكَ نَحْنُ الْكَثِيرِينَ جَسَدٌ وَاحِدٌ فِي الْمَسِيحِ، وَكُلُّنَا أَعْضَاءُ بَعْضُنَا لِبَعْضٍ. | ٥ 5 |
tot așa și noi, care suntem mulți, suntem un singur trup în Hristos și, în mod individual, mădulare unul altuia,
وَلكِنْ، بِمَا أَنَّ الْمَوَاهِبَ مُوَزَّعَةٌ بِحَسَبِ النِّعْمَةِ الْمَوْهُوبَةِ لَنَا، (فَلْنُمَارِسْهَا): فَمَنْ وُهِبَ النُّبُوءَةَ، فَلْيَتَنَبَّأْ بِحَسَبِ مِقْدَارِ الإِيمَانِ؛ | ٦ 6 |
având daruri diferite, potrivit cu harul care ne-a fost dat: dacă profețește, să profețească după măsura credinței noastre;
وَمَنْ وُهِبَ الْخِدْمَةَ، فَلْيَنْهَمِكْ فِي الْخِدْمَةِ؛ أَوِ التَّعْلِيمَ، فَفِي التَّعْلِيمِ؛ | ٧ 7 |
sau dacă slujește, să ne dăruim slujirii; sau cine învață, să se dăruiască învățăturii;
أَوِ الْوَعْظَ، فَفِي الْوَعْظِ؛ أَوِ الْعَطَاءَ، فَلْيُعْطِ بِسَخَاءٍ؛ أَوِ الْقِيَادَةَ، فَلْيَقُدْ بِاجْتِهَادٍ؛ أَوْ إِظْهَارَ الرَّحْمَةِ، فَلْيَرْحَمْ بِسُرُورٍ. | ٨ 8 |
sau cine îndeamnă, să se dăruiască îndemnului; cine dăruiește, să o facă cu generozitate; cine conduce, cu sârguință; cine face milostenie, cu veselie.
وَلْتَكُنِ الْمَحَبَّةُ بِلا رِيَاءٍ. انْفُرُوا مِنَ الشَّرِّ، وَالْتَصِقُوا بِالْخَيْرِ. | ٩ 9 |
Dragostea să fie fără ipocrizie. Detestați ceea ce este rău. Să se agațe de ceea ce este bun.
أَحِبُّوا بَعْضُكُمْ بَعْضاً مَحَبَّةً أَخَوِيَّةً، مُفَضِّلِينَ بَعْضُكُمْ بَعْضاً فِي الْكَرَامَةِ. | ١٠ 10 |
În dragostea fraților, fiți tandri unii cu alții; în cinste, preferați-vă unii pe alții,
لَا تَتَكَاسَلُوا فِي الاجْتِهَادِ، بَلْ كُونُوا مُلْتَهِبِينَ فِي الرُّوحِ، عَابِدِينَ لِلرَّبِّ، | ١١ 11 |
nu rămâneți în urmă cu sârguința, fiți fervenți în duh, slujiți Domnului,
فَرِحِينَ بِالرَّجَاءِ، صَابِرِينَ فِي الضِّيقِ، مُوَاظِبِينَ عَلَى الصَّلاةِ، | ١٢ 12 |
bucurați-vă în speranță, rezistați în necazuri, continuați cu stăruință în rugăciune,
مُتَعَاوِنِينَ عَلَى سَدِّ حَاجَاتِ الْقِدِّيسِينَ، مُدَاوِمِينَ عَلَى إِضَافَةِ الْغُرَبَاءِ. | ١٣ 13 |
contribuiți la nevoile sfinților și fiți darnici în ospitalitate.
بَارِكُوا الَّذِينَ يَضْطَهِدُونَكُمْ. بَارِكُوا وَلا تَلْعَنُوا! | ١٤ 14 |
Binecuvântați pe cei ce vă prigonesc; binecuvântați și nu blestemați.
افْرَحُوا مَعَ الْفَرِحِينَ، وَابْكُوا مَعَ الْبَاكِينَ. | ١٥ 15 |
Bucurați-vă cu cei ce se bucură. Plângeți cu cei ce plâng.
كُونُوا مُتَوَافِقِينَ بَعْضُكُمْ مَعَ بَعْضٍ، غَيْرَ مُهْتَمِّينَ بِالأُمُورِ الْعَالِيَةِ، بَلْ مُسَايِرِينَ ذَوِي الْمَرَاكِزِ الْوَضِيعَةِ. لَا تَكُونُوا حُكَمَاءَ فِي نَظَرِ أَنْفُسِكُمْ. | ١٦ 16 |
Fiți de aceeași părere unii față de alții. Nu vă gândiți la lucruri înalte, ci asociați-vă cu cei umili. Nu fiți înțelepți în închipuirile voastre.
لَا تَرُدُّوا لأَحَدٍ شَرّاً مُقَابِلَ شَرٍّ، بَلِ اجْتَهِدُوا فِي تَقْدِيمِ مَا هُوَ حَسَنٌ أَمَامَ جَمِيعِ النَّاسِ. | ١٧ 17 |
Nu răsplătiți nimănui rău pentru rău. Respectați ceea ce este onorabil în ochii tuturor oamenilor.
إِنْ كَانَ مُمْكِناً، فَمَادَامَ الأَمْرُ يَتَعَلَّقُ بِكُمْ، عِيشُوا فِي سَلامٍ مَعَ جَمِيعِ النَّاسِ. | ١٨ 18 |
Dacă este posibil, atât cât depinde de tine, fii în pace cu toți oamenii.
لَا تَنْتَقِمُوا لأَنْفُسِكُمْ، أَيُّهَا الأَحِبَّاءُ، بَلْ دَعُوا الْغَضَبَ لِلهِ، لأَنَّهُ قَدْ كُتِبَ: «لِيَ الانْتِقَامُ، أَنَا أُجَازِي، يَقُولُ الرَّبُّ». | ١٩ 19 |
Nu căutați voi înșivă să vă răzbunați, iubiților, ci lăsați loc mâniei lui Dumnezeu. Căci este scris: “Mie îmi aparține răzbunarea; Eu voi răsplăti, zice Domnul.”
وَإِنَّمَا «إِنْ جَاعَ عَدُوُّكَ فَأَطْعِمْهُ، وَإِنْ عَطِشَ فَاسْقِهِ. فَإِنَّكَ، بِعَمَلِكَ هَذَا تَجْمَعُ عَلَى رَأْسِهِ جَمْراً مُشْتَعِلاً». | ٢٠ 20 |
De aceea “Dacă dușmanul tău este flămând, dă-i de mâncare. Dacă îi este sete, dați-i să bea; pentru că, făcând așa, îi vei arunca cărbuni de foc pe cap.”
لَا تَدَعِ الشَّرَّ يَغْلِبُكَ، بَلِ اغْلِبِ الشَّرَّ بِالْخَيْرِ. | ٢١ 21 |
Nu vă lăsați biruiți de rău, ci biruiți răul cu binele.