< الأمثال 2 >
يَا ابْنِي إِنْ قَبِلْتَ كَلامِي، وَادَّخَرْتَ وَصَايَايَ فِي قَلْبِكَ، | ١ 1 |
Fiul meu, dacă vei primi cuvintele mele și vei ascunde poruncile mele în tine,
وَأَرْهَفْتَ أُذُنَكَ إِلَى الْحِكْمَةِ، وَأَمَلْتَ قَلْبَكَ نَحْوَ الْفَهْمِ، | ٢ 2 |
Astfel încât îți apleci urechea la înțelepciune și îți dedici inima înțelegerii,
وَإِنْ نَشَدْتَ الْفِطْنَةَ، وَهَتَفْتَ دَاعِياً الْفَهْمَ. | ٣ 3 |
Da, dacă strigi după cunoaștere și îți înalți vocea pentru înțelegere,
إِنِ الْتَمَسْتَهُ كَمَا تُلْتَمَسُ الْفِضَّةُ، وَبَحَثْتَ عَنْهُ كَمَا يُبْحَثُ عَنِ الْكُنُوزِ الدَّفِينَةِ، | ٤ 4 |
Dacă o cauți precum argintul și o cercetezi ca pe tezaure ascunse,
عِنْدَئِذٍ تُدْرِكُ مَخَافَةَ الرَّبِّ وَتَعْثُرُ عَلَى مَعْرِفَةِ اللهِ، | ٥ 5 |
Atunci vei înțelege teama de DOMNUL și vei găsi cunoașterea lui Dumnezeu.
لأَنَّ الرَّبَّ يَهَبُ الْحِكْمَةَ، وَمِنْ فَمِهِ تَتَدَفَّقُ الْمَعْرِفَةُ وَالْفَهْمُ. | ٦ 6 |
Fiindcă DOMNUL dă înțelepciune; din gura lui vin cunoaștere și înțelegere.
يَذْخَرُ لِلْمُسْتَقِيمِينَ فِطْنَةً، وَهُوَ تُرْسٌ لِلسَّالِكِينَ بِالْكَمَالِ. | ٧ 7 |
El strânge înțelepciune sănătoasă pentru cel drept; este un scut celor ce umblă cu integritate.
يَرْعَى سُبُلَ الْعَدْلِ، وَيُحَافِظُ عَلَى طَرِيقِ أَتْقِيَائِهِ. | ٨ 8 |
El păzește cărările judecății și păstrează calea sfinților săi.
حِينَئِذٍ تُدْرِكُ الْعَدْلَ وَالْحَقَّ وَالاسْتِقَامَةَ، وَكُلَّ سَبِيلٍ صَالِحٍ. | ٩ 9 |
Atunci vei înțelege dreptatea și judecata și echitatea, da, fiecare cărare bună.
إِنِ اسْتَقَرَّتِ الْحِكْمَةُ فِي قَلْبِكَ وَاسْتَلَذَّتْ نَفْسُكَ الْمَعْرِفَةَ، | ١٠ 10 |
Când înțelepciunea intră în inima ta și cunoașterea este plăcută sufletului tău,
يَرْعَاكَ التَّعَقُّلُ، وَيَحْرُسُكَ الْفَهْمُ. | ١١ 11 |
Atunci discernerea te va păstra, înțelegerea te va păzi,
إِنْقَاذاً لَكَ مِنْ طَرِيقِ الشَّرِّ وَمِنَ النَّاطِقِينَ بِالأَكَاذِيبِ. | ١٢ 12 |
Pentru a te scăpa de calea omului rău, de omul care vorbește lucruri perverse;
مِنَ الَّذِينَ يَبْتَعِدُونَ عَنْ سَوَاءِ السَّبِيلِ وَيَسْلُكُونَ فِي طُرُقِ الظُّلْمَةِ، | ١٣ 13 |
De cel care lasă cărările integrității pentru a umbla pe căile întunericului;
الَّذِينَ يَفْرَحُونَ بِارْتِكَابِ الْمَسَاوِئِ، وَيَبْتَهِجُونَ بِنِفَاقِ الشَّرِّ، | ١٤ 14 |
Care se bucură să facă răul și se desfată în perversitatea celui stricat;
مِنْ ذَوِي الْمَسَالِكِ الْمُلْتَوِيَةِ وَالسُّبُلِ الْمُعْوَجَّةِ. | ١٥ 15 |
Ale căror căi sunt strâmbe și perverși în cărările lor;
وَإِنْقَاذاً لَكَ مِنَ الْمَرْأَةِ الْغَرِيبَةِ الْمُخَاتِلَةِ الَّتِي تَتَمَلَّقُكَ بِكَلامِهَا، | ١٦ 16 |
Pentru a te elibera de femeia străină, chiar de străina care lingușește prin cuvintele ei;
الَّتِي نَبَذَتْ شَرِيكَ صِبَاهَا وَتَنَاسَتْ عَهْدَ إِلَهِهَا. | ١٧ 17 |
Care părăsește pe călăuza tinereții ei și uită legământul Dumnezeului ei,
لأَنَّ بَيْتَهَا يَغُوصُ عَمِيقاً إِلَى الْمَوْتِ، وَسُبُلَهَا تُفْضِي إِلَى عَالَمِ الأَرْوَاحِ. | ١٨ 18 |
Deoarece casa ei se apleacă spre moarte și cărările ei spre cei morți.
كُلُّ مَنْ يَدْخُلُ إِلَيْهَا لَا يَرْجِعُ وَلا يَبْلُغُ سُبُلَ الْحَيَاةِ. | ١٩ 19 |
Niciunul dintre cei ce merg la ea nu se mai întoarce, nici cărările vieții nu apucă.
لِهَذَا سِرْ فِي طَرِيقِ الأَخْيَارِ، وَاحْفَظْ سَبِيلَ الأَبْرَارِ، | ٢٠ 20 |
Ca să umbli pe calea celor buni și să ții cărările celor drepți.
لأَنَّ الْمُسْتَقِيمِينَ يَسْكُنُونَ الأَرْضَ، وَالْكَامِلِينَ يَمْكُثُونَ دَائِماً فِيهَا. | ٢١ 21 |
Fiindcă toți cei integri vor locui în țară și cei desăvârșiți vor rămâne în ea.
أَمَّا الأَشْرَارُ فَيَنْقَرِضُونَ مِنَ الأَرْضِ، وَالْغَادِرُونَ يُسْتَأْصَلُونَ مِنْهَا. | ٢٢ 22 |
Dar cei stricați vor fi stârpiți de pe pământ și călcătorii [de lege] vor fi dezrădăcinați din el.