لُوقا 12

١ 1 وَفِي تِلْكَ الأَثْنَاءِ، إِذِ احْتَشَدَ عَشَرَاتُ الأُلُوفِ مِنَ الشَّعْبِ حَتَّى دَاسَ بَعْضُهُمْ بَعْضاً، أَخَذَ يَقُولُ لِتَلامِيذِهِ أَوَّلاً: «احْذَرُوا لأَنْفُسِكُمْ مِنْ خَمِيرِ الْفَرِّيسِيِّينَ الَّذِي هُوَ النِّفَاقُ!

Între timp, după ce s-a adunat o mulțime de multe mii de oameni, încât se călcau în picioare unii pe alții, a început să spună mai întâi ucenicilor Săi: “Feriți-vă de drojdia fariseilor, care este ipocrizia.

٢ 2 فَمَا مِنْ مَسْتُورٍ لَنْ يُكْشَفَ، وَلا مِنْ سِرٍّ لَنْ يُعْرَفَ.

Dar nu este nimic ascuns care să nu fie descoperit, nici ascuns care să nu fie cunoscut.

٣ 3 لِذَلِكَ كُلُّ مَا قُلْتُمُوهُ فِي الظَّلامِ سَوْفَ يُسْمَعُ فِي النُّورِ، وَمَا تَحَدَّثْتُمْ بِهِ هَمْساً فِي الْغُرَفِ الدَّاخِلِيَّةِ سَوْفَ يُذَاعُ عَلَى سُطُوحِ الْبُيُوتِ.

De aceea, tot ce ați spus în întuneric va fi auzit la lumină. Ceea ce ați spus la ureche în încăperile interioare va fi proclamat pe acoperișurile caselor.

٤ 4 عَلَى أَنِّي أَقُولُ لَكُمْ يَا أَحِبَّائِي: لَا تَخَافُوا مِنَ الَّذِينَ يَقْتُلُونَ الْجَسَدَ ثُمَّ لَا يَسْتَطِيعُونَ أَنْ يَفْعَلُوا أَكْثَرَ مِنْ ذلِكَ.

“Vă spun, prietenii mei, să nu vă temeți de cei ce ucid trupul, și după aceea nu mai au ce să facă.

٥ 5 وَلكِنِّي أُرِيكُمْ مِمَّنْ تَخَافُونَ: خَافُوا مِنَ الْقَادِرِ أَنْ يُلْقِيَ فِي جَهَنَّمَ بَعْدَ الْقَتْلِ. نَعَمْ، أَقُولُ لَكُمْ، مِنْ هَذَا خَافُوا! (Geenna g1067)

Ci vă voi avertiza de cine trebuie să vă temeți. Temeți-vă de cel care, după ce a ucis, are puterea de a arunca în Gheenă. Da, vă spun, temeți-vă de el. (Geenna g1067)

٦ 6 أَمَا تُبَاعُ خَمْسَةُ عَصَافِيرَ بِفَلْسَيْنِ؟ وَمَعَ ذلِكَ لَا يَنْسَى اللهُ وَاحِداً مِنْهَا.

“Nu se vând cinci vrăbii cu două monede de assaria? Nici una dintre ele nu este uitată de Dumnezeu.

٧ 7 بَلْ إِنَّ شَعْرَ رُؤُوسِكُمْ كُلَّهُ مَعْدُودٌ. فَلا تَخَافُوا إِذَنْ، أَنْتُمْ أَفْضَلُ مِنْ عَصَافِيرَ كَثِيرَةٍ!

Dar până și firele de păr de pe capul vostru sunt toate numărate. De aceea nu vă temeți. Voi sunteți mai valoroși decât multe vrăbii.

٨ 8 وَلكِنْ أَقُولُ لَكُمْ: كُلُّ مَنْ يَعْتَرِفُ بِي أَمَامَ النَّاسِ، يَعْتَرِفُ بِهِ ابْنُ الإِنْسَانِ أَيْضاً أَمَامَ مَلائِكَةِ اللهِ.

“Vă spun că pe oricine Mă va mărturisi înaintea oamenilor, Fiul Omului îl va mărturisi și înaintea îngerilor lui Dumnezeu;

٩ 9 وَمَنْ أَنْكَرَنِي أَمَامَ النَّاسِ، يُنْكَرْ أَمَامَ مَلائِكَةِ اللهِ.

iar cine Mă va tăgădui în fața oamenilor, va fi tăgăduit și în fața îngerilor lui Dumnezeu.

١٠ 10 وَمَنْ قَالَ كَلِمَةً بِحَقِّ ابْنِ الإِنْسَانِ، يُغْفَرُ لَهُ. وَأَمَّا مَنْ ازْدَرَى بِالرُّوحِ الْقُدُسِ، فَلَنْ يُغْفَرَ لَهُ!

Oricine va rosti un cuvânt împotriva Fiului Omului va fi iertat, dar cei care blasfemiază împotriva Duhului Sfânt nu vor fi iertați.

١١ 11 وَعِنْدَمَا يُؤْتَى بِكُمْ لِلْمُثُولِ أَمَامَ الْمَجَامِعِ وَالْحُكَّامِ وَالسُّلْطَاتِ، فَلا تَهْتَمُّوا كَيْفَ أَوْ بِمَاذَا تَرُدُّونَ، وَلا بِمَا تَقُولُونَ!

Când vă vor aduce în fața sinagogilor, a conducătorilor și a autorităților, nu vă îngrijorați cum sau ce veți răspunde sau ce veți spune;

١٢ 12 فَإِنَّ الرُّوحَ الْقُدُسَ سَيُلَقِّنُكُمْ فِي تِلْكَ السَّاعَةِ عَيْنِهَا مَا يَجِبُ أَنْ تَقُولُوا».

pentru că Duhul Sfânt vă va învăța în același ceas ce trebuie să spuneți.”

١٣ 13 وَقَالَ لَهُ وَاحِدٌ مِنْ بَيْنِ الْجَمْعِ: «يَا مُعَلِّمُ، قُلْ لأَخِي أَنْ يُقَاسِمَنِي الإِرْثَ!»

Unul din mulțime I-a zis: “Învățătorule, spune fratelui meu să împartă cu mine moștenirea.”

١٤ 14 وَلكِنَّهُ قَالَ لَهُ: «يَا إِنْسَانُ، مَنْ أَقَامَنِي عَلَيْكُمَا قَاضِياً أَوْ مُقَسِّماً؟»

Iar el i-a zis: “Omule, cine m-a pus pe mine judecător sau arbitru peste tine?”

١٥ 15 وَقَالَ لِلْجَمْعِ: «احْذَرُوا وَتَحَفَّظُوا مِنَ الطَّمَعِ. فَمَتَى كَانَ الإِنْسَانُ فِي سِعَةٍ، لَا تَكُنْ حَيَاتُهُ فِي أَمْوَالِهِ».

El le-a zis: “Luați seama! Păstrați-vă departe de lăcomie, căci viața unui om nu constă în abundența lucrurilor pe care le posedă”.

١٦ 16 وَضَرَبَ لَهُمْ مَثَلاً، قَالَ «إِنْسَانٌ غَنِيٌّ أَنْتَجَتْ لَهُ أَرْضُهُ مَحَاصِيلَ وَافِرَةً.

Și le-a spus o pildă, zicând: “Pământul unui om bogat producea din belșug.

١٧ 17 فَفَكَّرَ فِي نَفْسِهِ قَائِلاً: مَاذَا أَعْمَلُ وَلَيْسَ عِنْدِي مَكَانٌ أَخْزِنُ فِيهِ مَحَاصِيلِي؟

El se gândea în sinea lui și zicea: “Ce voi face, pentru că nu am loc să-mi depozitez recolta?”

١٨ 18 وَقَالَ: أَعْمَلُ هَذَا: أَهْدِمُ مَخَازِنِي وَأَبْنِي أَعْظَمَ مِنْهَا، وَهُنَاكَ أَخْزِنُ جَمِيعَ غِلَالِي وَخَيْرَاتِي.

El a zis: “Iată ce voi face. Îmi voi dărâma hambarele, voi construi altele mai mari și acolo îmi voi depozita tot grâul și toate bunurile mele.

١٩ 19 وَأَقُولُ لِنَفْسِي: يَا نَفْسُ، عِنْدَكِ خَيْرَاتٌ كَثِيرَةٌ مَخْزُونَةٌ لِسِنِينَ عَدِيدَةٍ، فَاسْتَرِيحِي وَكُلِي وَاشْرَبِي وَافْرَحِي!

Voi spune sufletului meu: “Suflete, ai multe bunuri depozitate de mulți ani. Ia-ți liniștea, mănâncă, bea și fii vesel!””'”.

٢٠ 20 وَلكِنَّ اللهَ قَالَ لَهُ: يَا غَبِيُّ، هذِهِ اللَّيْلَةَ تُطْلَبُ نَفْسُكَ مِنْكَ، فَلِمَنْ يَبْقَى مَا أَعْدَدْتَهُ؟

Dar Dumnezeu i-a zis: “Nebunule, în seara aceasta ți se cere sufletul tău. Lucrurile pe care le-ai pregătit — ale cui vor fi?”

٢١ 21 هَذِهِ هِيَ حَالَةُ مَنْ يَخْزِنُ الْكُنُوزَ لِنَفْسِهِ وَلا يَكُونُ غَنِيًّا عِنْدَ اللهِ!»

Așa este cel care își strânge comori pentru sine și nu este bogat față de Dumnezeu.”

٢٢ 22 ثُمَّ قَالَ لِتَلامِيذِهِ: «لِهَذَا السَّبَبِ أَقُولُ لَكُمْ: لَا تَهْتَمُّوا لِحَيَاتِكُمْ بِمَا تَأْكُلُونَ، وَلا لأَجْسَادِكُمْ بِمَا تَكْتَسُونَ.

Și a zis ucenicilor Săi: “De aceea vă spun: Nu vă îngrijorați pentru viața voastră, ce veți mânca, nici pentru trupul vostru, ce veți purta.

٢٣ 23 إِنَّ الْحَيَاةَ أَكْثَرُ مِنْ مُجَرَّدِ طَعَامٍ، وَالْجَسَدَ أَكْثَرُ مِنْ مُجَرَّدِ كِسَاءٍ.

Viața este mai mult decât mâncarea, iar trupul este mai mult decât îmbrăcămintea.

٢٤ 24 تَأَمَّلُوا الْغِرْبَانَ! فَهِيَ لَا تَزْرَعُ وَلا تَحْصُدُ، وَلَيْسَ عِنْدَهَا مَخْزَنٌ وَلا مُسْتَوْدَعٌ، بَلْ يَعُولُهَا اللهُ. فَكَمْ أَنْتُمْ أَفْضَلُ كَثِيراً مِنَ الطُّيُورِ.

Gândiți-vă la corbi: ei nu seamănă, nu seceră, nu au depozit sau hambar, și Dumnezeu îi hrănește. Cât de mult mai valoroși sunteți voi decât păsările!

٢٥ 25 وَلكِنْ، أَيٌّ مِنْكُمْ، إِذَا اهْتَمَّ يَقْدِرُ أَنْ يُطِيلَ عُمْرَهُ وَلَوْ سَاعَةً وَاحِدَةً؟

Care dintre voi, fiind neliniștit, poate adăuga un cot la înălțimea sa?

٢٦ 26 فَمَادُمْتُمْ غَيْرَ قَادِرِينَ وَلَوْ عَلَى أَصْغَرِ الأُمُورِ، فَلِمَاذَا تَهْتَمُّونَ بِالأُمُورِ الأُخْرَى؟

Dacă deci nu sunteți în stare să faceți nici măcar cele mai mici lucruri, de ce vă îngrijorați pentru restul?

٢٧ 27 تَأَمَّلُوا الزَّنَابِقَ كَيْفَ تَنْمُو! فَهِيَ لَا تَتْعَبُ وَلا تَغْزِلُ، وَلكِنِّي أَقُولُ لَكُمْ: حَتَّى سُلَيْمَانُ فِي قِمَّةِ مَجْدِهِ لَمْ يَكْتَسِ مَا يُعَادِلُ وَاحِدَةً مِنْهَا بَهَاءً؟

Gândiți-vă la crini, cum cresc ei. Ei nu se trudesc, nici nu se învârt; totuși vă spun că nici măcar Solomon, în toată slava lui, nu era îmbrăcat ca unul dintre aceștia.

٢٨ 28 فَإِنْ كَانَ اللهُ يَكْسُو الْعُشْبَ ثَوْباً كَهَذَا، مَعَ أَنَّهُ يَكُونُ الْيَوْمَ فِي الْحَقْلِ وَغَداً يُطْرَحُ فِي التَّنُّورِ، فَكَمْ أَنْتُمْ أَوْلَى مِنَ الْعُشْبِ (بِأَنْ يَكْسُوَكُمُ اللهُ) يَا قَلِيلِي الإِيمَانِ؟

Dar dacă așa îmbracă Dumnezeu iarba de pe câmp, care astăzi există, iar mâine este aruncată în cuptor, cu cât mai mult vă va îmbrăca pe voi, cei cu puțină credință?

٢٩ 29 فَعَلَيْكُمْ أَنْتُمْ أَلّا تَسْعَوْا إِلَى مَا تَأْكُلُونَ وَتَشْرَبُونَ، وَلا تَكُونُوا قَلِقِينَ.

“Nu căutați ce veți mânca și ce veți bea, și nu vă îngrijorați.

٣٠ 30 فَهذِهِ الْحَاجَاتُ كُلُّهَا تَسْعَى إِلَيْهَا أُمَمُ الْعَالَمِ، وَأَبُوكُمْ يَعْلَمُ أَنَّكُمْ تَحْتَاجُونَ إِلَيْهَا.

Căci neamurile lumii caută toate aceste lucruri, dar Tatăl vostru știe că voi aveți nevoie de ele.

٣١ 31 إِنَّمَا اسْعَوْا إِلَى مَلَكُوتِهِ، فَتُزَادُ لَكُمْ هذِهِ كُلُّهَا.

Ci căutați Împărăția lui Dumnezeu și toate aceste lucruri vi se vor adăuga.

٣٢ 32 لَا تَخَفْ، أَيُّهَا الْقَطِيعُ الصَّغِيرُ، لأَنَّ أَبَاكُمْ قَدْ سُرَّ أَنْ يُعْطِيَكُمُ الْمَلَكُوتَ.

“Nu vă temeți, turmă mică, căci Tatăl vostru a binevoit să vă dea Împărăția.

٣٣ 33 بِيعُوا مَا تَمْلِكُونَ وَأَعْطُوا صَدَقَةً، وَاجْعَلُوا لَكُمْ أَكْيَاساً لَا تَبْلَى، كَنْزاً فِي السَّمَاوَاتِ لَا يَنْفَدُ، حَيْثُ لَا يَقْتَرِبُ لِصٌّ وَلا يُفْسِدُ سُوسٌ.

Vindeți ce aveți și dați daruri celor nevoiași. Făceți-vă poșete care nu îmbătrânesc, o comoară în ceruri care nu se strică, de care nu se apropie niciun hoț și pe care nu o distruge molia.

٣٤ 34 لأَنَّهُ حَيْثُ يَكُونُ كَنْزُكُمْ، يَكُونُ قَلْبُكُمْ أَيْضاً.

Căci unde este comoara voastră, acolo va fi și inima voastră.

٣٥ 35 لِتَكُنْ أَوْسَاطُكُمْ مَشْدُودَةً بِالأَحْزِمَةِ وَمَصَابِيحُكُمْ مُضَاءَةً،

“Să vă îmbrăcați la brâu și să vă aprindeți lămpile.

٣٦ 36 وَكُونُوا مِثْلَ أُنَاسٍ يَنْتَظِرُونَ رُجُوعَ سَيِّدِهِمْ مِنْ وَلِيمَةِ الْعُرْسِ، حَتَّى إِذَا وَصَلَ وَقَرَعَ الْبَابَ يَفْتَحُونَ لَهُ حَالاً.

Să fiți ca niște oameni care pândesc pe stăpânul lor când se întoarce de la nuntă, pentru ca, atunci când vine și bate la ușă, să-i deschidă îndată.

٣٧ 37 طُوبَى لأُولئِكَ الْعَبِيدِ الَّذِينَ يَجِدُهُمْ سَيِّدُهُمْ لَدَى عَوْدَتِهِ سَاهِرِينَ. الْحَقَّ أَقُولُ لَكُمْ: إِنَّهُ يَشُدُّ وَسَطَهُ بِالْحِزَامِ وَيَجْعَلُهُمْ يَتَّكِئُونَ وَيَقُومُ يَخْدِمُهُمْ.

Fericiți sunt acei slujitori pe care Domnul îi va găsi veghind când va veni. Mai mult ca sigur vă spun că se va îmbrăca, îi va face să se culce și va veni să le slujească.

٣٨ 38 فَطُوبَى لَهُمْ إِذَا رَجَعَ فِي الرُّبْعِ الثَّانِي أَوِ الثَّالِثِ مِنَ اللَّيْلِ وَوَجَدَهُمْ عَلَى تِلْكَ الْحَالِ.

Ei vor fi binecuvântați dacă va veni în a doua sau a treia gardă și îi va găsi așa.

٣٩ 39 وَلَكِنِ اعْلَمُوا هَذَا: أَنَّهُ لَوْ كَانَ رَبُّ الْبَيْتِ يَعْرِفُ فِي أَيَّةِ سَاعَةٍ يَدْهَمُهُ اللِّصُّ، لَكَانَ سَهِرَ وَمَا تَرَكَ بَيْتَهُ يُنْقَبُ.

Dar să știți că, dacă stăpânul casei ar fi știut la ce oră va veni hoțul, ar fi vegheat și nu ar fi permis să i se spargă casa.

٤٠ 40 فَكُونُوا أَنْتُمْ مُسْتَعِدِّينَ، لأَنَّ ابْنَ الإِنْسَانِ سَيَعُودُ فِي سَاعَةٍ لَا تَتَوَقَّعُونَهَا».

De aceea și voi fiți gata, căci Fiul Omului vine într-un ceas în care nu vă așteptați.”

٤١ 41 وَسَأَلَهُ بُطْرُسُ: «يَا رَبُّ، أَلَنَا تَضْرِبُ هَذَا الْمَثَلَ أَمْ لِلْجَمِيعِ عَلَى السَّوَاءِ؟»

Petru I-a zis: “Doamne, ne spui nouă pilda aceasta, sau tuturor?”

٤٢ 42 فَقَالَ الرَّبُّ: «مَنْ هُوَ إِذَنِ الْوَكِيلُ الأَمِينُ الْعَاقِلُ الَّذِي يُقِيمُهُ سَيِّدُهُ عَلَى أَهْلِ بَيْتِهِ لِيُقَدِّمَ لَهُمْ حِصَّتَهُمْ مِنَ الطَّعَامِ فِي حِينِهَا؟

Și Domnul a zis: “Cine este administratorul credincios și înțelept, pe care îl va pune stăpânul său peste casa lui, ca să le dea partea lor de mâncare la vremea potrivită?

٤٣ 43 طُوبَى لِذَلِكَ الْعَبْدِ الَّذِي يَجِدُهُ سَيِّدُهُ، لَدَى رُجُوعِهِ، يَقُومُ بِهَذَا الْعَمَلِ.

Ferice de acel slujitor pe care stăpânul său îl va găsi făcând așa când va veni.

٤٤ 44 الْحَقَّ أَقُولُ لَكُمْ: إِنَّهُ يُقِيمُهُ عَلَى جَمِيعِ مُمْتَلَكَاتِهِ.

Adevărat vă spun că îl va pune peste tot ce are.

٤٥ 45 وَلكِنْ إِذَا قَالَ ذَلِكَ الْعَبْدُ فِي نَفْسِهِ: سَيِّدِي سَيَتَأخَّرُ فِي رُجُوعِهِ؛ وَأَخَذَ يَضْرِبُ الْخَادِمِينَ وَالْخَادِمَاتِ وَيَأْكُلُ وَيَشْرَبُ وَيَسْكَرُ،

Dar dacă robul acela zice în inima lui: “Domnul meu întârzie să vină” și începe să bată pe slujitorii și pe slujnice, să mănânce, să bea și să se îmbete,

٤٦ 46 فَإِنَّ سَيِّدَ ذَلِكَ الْعَبْدِ يَرْجِعُ فِي يَوْمٍ لَا يَتَوَقَّعُهُ وَسَاعَةٍ لَا يَعْرِفُهَا، فَيُمَزِّقُهُ وَيَجْعَلُ مَصِيرَهُ مَعَ الْخَائِنِينَ.

atunci stăpânul robului acela va veni într-o zi în care nu-l așteaptă și într-un ceas pe care nu-l știe, îl va tăia în două și-i va pune partea lui cu cei necredincioși.

٤٧ 47 وَأَمَّا ذَلِكَ الْعَبْدُ الَّذِي يَعْمَلُ بِإِرَادَةِ سَيِّدِهِ، فَإِنَّهُ سَيُضْرَبُ كَثِيراً.

Robul acela care știa voia stăpânului său și nu s-a pregătit și nici nu a făcut ce voia el, va fi bătut cu multe lovituri,

٤٨ 48 وَلكِنَّ الَّذِي لَا يَعْلَمُهَا وَيَعْمَلُ مَا يَسْتَوْجِبُ الضَّرْبَ، فَإِنَّهُ سَيُضْرَبُ قَلِيلاً. فَكُلُّ مَنْ أُعْطِيَ كَثِيراً، يُطْلَبُ مِنْهُ كَثِيرٌ؛ وَمَنْ أُوْدِعَ كَثِيراً، يُطَالَبُ بِأَكْثَرَ.

dar cel care nu știa și a făcut lucruri vrednice de lovituri va fi bătut cu puține lovituri. Cui i s-a dat mult, i se va cere mult; și cui i s-a încredințat mult, i se va cere mai mult.

٤٩ 49 جِئْتُ لأُلْقِيَ عَلَى الأَرْضِ نَاراً، فَلَكَمْ أَوَدُّ أَنْ تَكُونَ قَدِ اشْتَعَلَتْ؟

“Am venit să arunc foc pe pământ. Aș vrea să fie deja aprins.

٥٠ 50 وَلكِنَّ لِي مَعْمُودِيَّةَ أَلَمٍ عَلَيَّ أَنْ أَتَعَمَّدَ بِها، وَكَمْ أَنَا مُتَضَايِقٌ حَتَّى تَتِمَّ!

Dar eu am un botez cu care trebuie să fiu botezat și cât de mult mă chinui până când se va împlini!

٥١ 51 أَتَظُنَّونَ أَنِّي جِئْتُ لأُرْسِيَ السَّلامَ عَلَى الأرْضِ؟ أَقُولُ لَكُمْ: لا، بَلْ بِالأَحْرَى الانْقِسَامَ:

Credeți că am venit să dau pace pe pământ? Vă spun că nu, ci mai degrabă dezbinare.

٥٢ 52 فَإِنَّهُ مُنْذُ الآنَ يَكُونُ فِي الْبَيْتِ الْوَاحِدِ خَمْسَةٌ فَيَنْقَسِمُونَ: ثَلاثَةٌ عَلَى اثْنَيْنِ، وَاثْنَانِ عَلَى ثَلاثَةٍ

Căci, de acum înainte, într-o casă vor fi cinci dezbinați, trei împotriva a doi și doi împotriva a trei.

٥٣ 53 فَالأَبُ يَنْقَسِمُ عَلَى ابْنِهِ، وَالابْنُ عَلَى أَبِيهِ، وَالأُمُّ عَلَى بِنْتِهَا، وَالْبِنْتُ عَلَى أُمِّهَا، وَالْحَمَاةُ عَلَى كَنَّتِهَا، وَالْكَنَّةُ عَلَى حَمَاتِهَا!»

Vor fi dezbinați: tatăl împotriva fiului și fiul împotriva tatălui; mama împotriva fiicei și fiica împotriva mamei sale; soacra împotriva nurorii și nora împotriva soacrei.”

٥٤ 54 وَقَالَ أَيْضاً لِلْجُمُوعِ: «عِنْدَمَا تَرَوْنَ سَحَابَةً تَطْلُعُ مِنَ الْغَرْبِ، تَقُولُونَ حَالاً: الْمَطَرُ آتٍ! وَهكَذَا يَكُونُ.

Și a zis mulțimilor: “Când vedeți un nor ridicându-se dinspre apus, îndată ziceți: “Vine o ploaie”, și așa se întâmplă.

٥٥ 55 وَعِنْدَمَا تَهُبُّ رِيحُ الْجَنُوبِ، تَقُولُونَ: سَيَكُونُ حَرٌّ! وَهكَذَا يَكُونُ.

Când suflă un vânt de sud, voi spuneți: “Va fi o căldură toridă”, și așa se întâmplă.

٥٦ 56 يَا مُنَافِقُونَ! تَعْرِفُونَ أَنْ تُمَيِّزُوا مَنْظَرَ الأَرْضِ وَالسَّمَاءِ، فَكَيْفَ لَا تُمَيِّزُونَ هَذَا الزَّمَانَ؟

Voi, ipocriților! Voi știți să interpretați aspectul pământului și al cerului, dar cum se face că nu interpretați acest timp?

٥٧ 57 وَلِمَاذَا لَا تُمَيِّزُونَ مَا هُوَ حَقٌّ مِنْ تِلْقَاءِ أَنْفُسِكُمْ؟

“De ce nu judecați voi înșivă ce este drept?

٥٨ 58 فَفِيمَا أَنْتَ ذَاهِبٌ مَعَ خَصْمِكَ إِلَى الْمُحَاكَمَةِ، اجْتَهِدْ فِي الطَّرِيقِ لِتَتَصَالَحَ مَعَهُ، لِئَلّا يَجُرَّكَ إِلَى الْقَاضِي، فَيُسَلِّمَكَ الْقَاضِي إِلَى الشُّرَطِيِّ، وَيُلْقِيَكَ الشُّرَطِيُّ فِي السِّجْنِ.

Căci, atunci când mergi cu potrivnicul tău înaintea magistratului, încearcă cu sârguință pe drum să te eliberezi de el, ca nu cumva să nu te târască la judecător, iar judecătorul să te predea ofițerului și acesta să te arunce în închisoare.

٥٩ 59 أَقُولُ لَكَ: إِنَّكَ لَنْ تَخْرُجَ مِنْ هُنَاكَ حَتَّى تَكُونَ قَدْ وَفَّيْتَ مَا عَلَيْكَ إِلَى آخِرِ فَلْسٍ!»

Îți spun că nu vei ieși nicidecum de acolo până când nu vei plăti până la ultimul bănuț.”

Jesus Preaches to the Multitude