< إشَعْياء 56 >
هَذَا مَا يَقُولُهُ الرَّبُّ: أَجْرُوا الْحَقَّ، وَاصْنَعُوا الْعَدْلَ، لأَنَّ خَلاصِي بَاتَ وَشِيكاً وَبِرِّي حَانَ أَنْ يُسْتَعْلَنَ. | ١ 1 |
Astfel spune DOMNUL: Păziţi judecata şi faceţi dreptate, fiindcă salvarea mea este aproape să vină şi dreptatea mea să fie revelată.
طُوبَى لِمَنْ يُمَارِسُ هَذِهِ وَيَعْمَلُ بِها وَيُكَرِّمُ سُبُوتِي؛ وَطُوبَى لِمَنْ يَصُونُ يَدَهُ عَنِ ارْتِكَابِ الشَّرِّ. | ٢ 2 |
Binecuvântat este omul care face aceasta şi fiul omului care se ţine de aceasta; care ţine sabatul ca să nu îl spurce şi îşi ţine mâna de la a face vreun rău.
لَا يَقُلِ ابْنُ الْغَرِيبِ الْمُنْضَمُّ إِلَى الرَّبِّ: إِنَّ الرَّبَّ يَفْصِلُنِي عَنْ شَعْبِهِ. وَلا يَقُولَنَّ الْخَصِيُّ: أَنَا شَجَرَةٌ يَابِسَةٌ. | ٣ 3 |
Nu lăsa pe fiul străinului, care s-a alăturat DOMNULUI, să vorbească, spunând: DOMNUL m-a separat în întregime de poporul lui; nici nu lăsa pe famen să spună: Iată, eu sunt un pom uscat.
لأَنَّ هَذَا مَا يَقُولُهُ الرَّبُّ لِلْخِصْيَانِ الَّذِينَ يُحَافِظُونَ عَلَى سُبُوتِي، وَيَخْتَارُونَ مَا يَسُرُّنِي وَيَتَمَسَّكُونَ بِعَهْدِي: | ٤ 4 |
Fiindcă astfel spune DOMNUL, famenilor ce ţin sabatele mele şi aleg lucrurile care îmi plac mie şi apucă legământul meu;
أَهَبُهُمْ دَاخِلَ بَيْتِي وَأَسْوَارِي نَصِيباً وَاسْماً أَفْضَلَ مِنَ الْبَنِينَ وَالْبَنَاتِ. أُعْطِيهِمِ اسْماً مُخَلَّداً لَا يَنْقَرِضُ. | ٥ 5 |
Lor le voi da în casa mea şi în înăuntrul zidurilor mele un loc şi un nume mai bun decât al fiilor şi al fiicelor, le voi da un nume veşnic, ce nu va fi stârpit.
وَأَمَّا أَبْنَاءُ الْغُرَبَاءِ الْمُنْضَمُّونَ إِلَى الرَّبِّ لِيَخْدِمُوهُ وَيُحِبُّوا اسْمَهُ لِيَكُونُوا لَهُ عَبِيداً، فَكُلُّ مَنْ يُحَافِظُ عَلَى السَّبْتِ مِنْهُمْ وَلا يَنْقُضُهُ، وَيَتَمَسَّكُ بِعَهْدِي، | ٦ 6 |
De asemenea fiii străinului, care se alătură DOMNULUI, pentru a-l servi şi pentru a iubi numele DOMNULUI, pentru a fi servitorii lui, oricine ţine sabatul ca să nu îl spurce şi apucă legământul meu;
فَهَؤُلاءِ آتِي بِهِمْ إِلَى جَبَلِي الْمُقَدَّسِ وَأَفِيضُ عَلَيْهِمِ الْفَرَحَ فِي بَيْتِ صَلاتِي، وَتَكُونُ مُحْرَقَاتُهُمْ وَقَرَابِينُهُمْ مَقْبُولَةً عَلَى مَذْبَحِي، لأَنَّ بَيْتِي سَيُدْعَى بَيْتَ الصَّلاةِ لِجَمِيعِ الأُمَمِ. | ٧ 7 |
Chiar pe ei îi voi aduce la muntele meu sfânt şi îi voi bucura în casa mea de rugăciune, ofrandele lor arse şi sacrificiile lor vor fi primite pe altarul meu; căci casa mea se va numi casă de rugăciune pentru toate popoarele.
وَهَذَا مَا يَقُولُهُ السَّيِّدُ الرَّبُّ الَّذِي يَلُمُّ شَتَاتَ إِسْرَائِيلَ: سَأَجْمَعُ إِلَيْهِ آخَرِينَ بَعْدُ، فَضْلاً عَنِ الَّذِينَ جَمَعْتُهُمْ. | ٨ 8 |
Domnul DUMNEZEU care adună pe proscrişii lui Israel spune: Voi aduna încă şi pe alţii la el, pe lângă cei adunaţi la el.
تَعَالَيْ يَا جَمِيعَ وُحُوشِ الصَّحْرَاءِ لِلالْتِهَامِ، وَيَا جَمِيعَ وُحُوشِ الْغَابِ أَيْضاً. | ٩ 9 |
Voi, toate fiarele câmpului, veniţi să mâncaţi, da, voi, toate fiarele din pădure.
فَإِنَّ رُقَبَاءَهُمْ عُمْيٌ، وَكُلَّهُمْ جُهَّالٌ، وَكِلابٌ بُكْمٌ عَاجِزُونَ عَنِ النِّبَاحِ، حَالِمُونَ رَاقِدُونَ مُوْلَعُونَ بِالنَّوْمِ. | ١٠ 10 |
Paznicii lui sunt orbi, sunt toţi neştiutori, ei sunt toţi câini muţi, nu pot lătra, dormind, stând întinşi, iubind să dormiteze.
هُمْ كِلابٌ نَهِمَةٌ لَا تَعْرِفُ الشَّبَعَ، وَرُعَاةٌ أَيْضاً مُجَرَّدُونَ مِنَ الْفَهْمِ، كُلٌّ مَالَ إِلَى طَرِيقِهِ طَمَعاً فِي الرِّبْحِ، | ١١ 11 |
Da, sunt câini lacomi care nu pot avea niciodată destul şi sunt păstori care nu pot înţelege, toţi privesc la propria cale, fiecare la câştigul său, din partea sa.
قَائِلِينَ: تَعَالَوْا نَأْتِي بِالْخَمْرِ، وَنَشْرَبُ مُسْكِراً حَتَّى الثُّمَالَةِ، فَالْغَدُ يَكُونُ مُمَاثِلاً لِهَذَا الْيَوْمِ، بَلْ أَعْظَمَ مِنْهُ. | ١٢ 12 |
Veniţi, spun ei, voi aduce vin şi ne vom umple cu băutură tare; şi mâine va fi ca astăzi [şi] mult mai abundent.