< إشَعْياء 18 >
وَيْلٌ لأَرْضِ حَفِيفِ الأَجْنِحَةِ فِي عَبْرِ أَنْهَارِ كُوشَ، | ١ 1 |
Vai ţării care umbreşte cu aripi, care este dincolo de râurile Etiopiei,
الَّتِي تَبْعَثُ رُسُلاً فِي الْبَحْرِ فِي قَوَارِبِ الْبَرْدِيِّ السَّابِحَةِ فَوْقَ الْمِيَاهِ، امْضُوا أَيُّهَا الرُّسُلُ الْمُسْرِعُونَ إِلَى شَعْبٍ طِوَالِ الْقَامَةِ جُرْدٍ، إِلَى شَعْبٍ بَثَّ الرُّعْبَ فِي الْقَاصِي وَالدَّانِي، إِلَى قَوْمٍ أَقْوِيَاءَ وَقَاهِرِينَ تَشْطُرُ الأَنْهَارُ أَرْضَهُمْ. | ٢ 2 |
Care trimite ambasadori pe mare chiar în vase de papură pe ape, spunând: Duceţi-vă, voi, mesageri iuţi, la o naţiune împrăştiată, şi despuiată, la un popor înfricoşător de la începutul lui până acum; o naţiune măsurată şi călcată, pe a cărei ţară râurile au prădat-o!
يَا جَمِيعَ أَهْلِ الأَرْضِ وَالسَّاكِنِينَ فِيهَا، عِنْدَمَا تَرْتَفِعُ رَايَةٌ عَلَى الْجِبَالِ فَانْظُرُوا، وَعِنْدَمَا يُدَوِّي نَفِيرُ بُوقٍ فَاسْمَعُوا. | ٣ 3 |
Voi toţi locuitori ai lumii şi locuitori pe pământ, priviţi, când el înalţă un însemn pe munţi; şi ascultaţi când suflă în trâmbiţă.
لأَنَّهُ هَكَذَا قَالَ الرَّبُّ لِي: سَأَمْكُثُ هَادِئاً نَاظِراً مِنْ مَقَرِّ سُكْنَايَ، كَحَرٍّ صَافٍ تَحْتَ أَشِعَّةِ الشَّمْسِ أَوْ كَسَحَابِ الطَّلِّ فِي حَرِّ الْحَصَادِ | ٤ 4 |
Fiindcă astfel mi-a spus DOMNUL: Mă voi odihni şi din locuinţa mea voi lua aminte ca o arşiţă peste ierburi [şi] ca un nor de rouă în căldura secerişului.
لأَنَّهُ قَبْلَ الْحَصَادِ عِنْدَمَا يَتِمُّ تَفَتُّحُ الزَّهْرِ، وَيَتَحَوَّلُ الزَّهْرُ إِلَى عِنَبٍ نَاضِجٍ، فَإِنَّهُ يَقْطَعُ الْفُرُوعَ بِالْمَنَاجِلِ، وَيَنْزَعُ الأَغْصَانَ الْمُمْتَدَّةَ وَيَطْرَحُهَا، | ٥ 5 |
Căci înainte de seceriş, când înflorirea s-a terminat şi agurida se coace în floare, el va reteza de asemenea lăstarii cu prăjini de curăţat pomi şi va lua şi va tăia ramurile.
وَتُتْرَكُ كُلُّهَا لِجَوَارِحِ الْجِبَالِ وَوُحُوشِ الأَرْضِ، فَتَلْتَهِمُهَا الْجَوَارِحُ فِي الصَّيْفِ، وَتَتَغَذَّى بِها الْوُحُوشُ فِي الشِّتَاءِ». | ٦ 6 |
Ei vor fi lăsaţi păsărilor munţilor şi fiarelor pământului; şi păsările vor cuibări peste ei şi toate fiarele pământului vor ierna peste ei.
فِي ذَلِكَ الْوَقْتِ يُقَدِّمُ الشَّعْبُ الطَّوِيلُ الْقَامَةِ الأَجْرَدُ، الَّذِي بَثَّ الرُّعْبَ فِي الْقَاصِي وَالدَّانِي، الأُمَّةُ الْقَوِيَّةُ الْقَاهِرَةُ الَّتِي تَشْطُرُ الأَنْهَارُ أَرْضَهَا، هَدَايَا إِلَى الرَّبِّ الْقَدِيرِ فِي جَبَلِ صِهْيَوْنَ، مَوْضِعِ اسْمِ الرَّبِّ الْقَدِيرِ. | ٧ 7 |
În acel timp va fi adus un dar DOMNULUI oştirilor dintr-un popor împrăştiat şi despuiat şi dintr-un popor înfricoşător de la începutul lor până acum; o naţiune măsurată şi călcată în picioare, pe a cărei ţară râurile au prădat-o, până la locul numelui DOMNULUI oştirilor, muntele Sion.