Luka 5
1 Nene icizina, ligozi nanit wa kilinghe idin lanzu nliru Kutelle, ame wa yisin ngau kurawa.
Și, pe când mulțimea îl strângea și asculta cuvântul lui Dumnezeu, el stătea lângă lacul Ghenareț.
2 Ayene tizirgin nmyin tiba yisin ngau kurawa. Anan nduwane wandi imal nuzu nanya tizirge, idin kussu tikuma.
A văzut două corăbii care stăteau lângă lac, dar pescarii ieșiseră din ele și își spălau plasele.
3 Yesu wa piru nanya njirgin Simon a woroghe a cancanah udu ubune, a so nanya nzirge anin durssozo annite.
A intrat într-una dintre bărci, care era a lui Simon, și l-a rugat să se depărteze puțin de țărm. S-a așezat și a învățat mulțimile din barcă.
4 Na amala udursuzu nanite, a woro Simon ku, “Ayiru uzirge a domun kiti chonchome bara nduwaned.”
După ce a isprăvit de vorbit, a zis lui Simon: “Scoateți în larg și aruncați mrejele ca să prindeți.”
5 Bitrus kpana a woro, “Cikilari, timorin katuwa, nati kifo imon ba, bara ligbulan fe, mba tuu tikume ku.”
Simon I-a răspuns: “Învățătorule, am lucrat toată noaptea și n-am prins nimic; dar, la cuvântul Tău, voi da drumul la mreajă.”
6 Na ita nani ikifo iboo gbardang, tukume putuzo.
După ce au făcut acest lucru, au prins o mare mulțime de pești, iar plasa lor se rupea.
7 Iyicila adon mine nin nacara na idi nton tizirgi ida bun nani, idah ida kullo tizirge icizina wulu nanya nmyen.
Ei au făcut semn partenerilor lor din cealaltă barcă să vină să-i ajute. Aceștia au venit și au umplut ambele bărci, astfel încât acestea au început să se scufunde.
8 Na Bitrus nyene nani adio nabunu Yesu anin din sughe, “Cacanah kupo nighe, bara na meng unan kulapari, Cikilari.”
Dar Simon Petru, când a văzut, a căzut la genunchii lui Isus și a zis: “Doamne, depărtează-te de la mine, căci sunt un om păcătos!”.
9 Imone wa tighe Zikiki, ligowe nan nale na awadi nanghinu nin kifu nibowe ulenge na iwa yiru.
Căci era uimit, el și toți cei care erau cu el, de capturile de pește pe care le prinseseră;
10 Ulele wa munun Yakubu nin Yohanna asaun Zabadi, alenge na iwadi ligowe nin Bitrus. Yesu woro Simon, “Ku na uwa lanza fiu ba, bara nenen udu ubun uba kifizu annit.”
la fel și Iacov și Ioan, fiii lui Zebedei, care erau asociați cu Simon. Isus i-a spus lui Simon: “Nu te teme. De acum înainte vei prinde oameni vii”.
11 Kubi ko na inutuno tizirgi mine ndas, isuna imone vat idofin ghe.
După ce și-au adus corăbiile la țărm, au lăsat totul și au mers după El.
12 Uwadi nani kubi, na awadi nanya nkan kupin nigbire, umong unit wa duku nin tikuturu. Na ayene Yesu ku, adio nbun mye adin nfoghe nacara aworo, “Cikilari assa uyinna uwasa ushino nin mye.”
Pe când era într-una din cetăți, iată că era un om plin de lepră. Când L-a văzut pe Isus, a căzut cu fața la pământ și L-a implorat, zicând: “Doamne, dacă vrei, poți să mă cureți.”
13 Yesu nakpa ucara mye adudo ghe, a woroghe, “Meng nyinna. Shino.” Kitene tikuture tina tishino.
El a întins mâna și l-a atins, zicând: “Vreau. Să fiu curățat”. Imediat lepra l-a părăsit.
14 A kpada ghe yenju awa bwllin umon, a woroghe, “Caanfi, udurso litife kiti npirist, caan udi ni uhadaya nwesu fe bara ubellun Musa, bara ushaida kiti mine.”
I-a poruncit să nu spună nimănui: “Ci du-te, arată-te preotului și adu jertfă pentru curățirea ta, după cum a poruncit Moise, ca mărturie pentru ei.”
15 Uliru litime mala kiti piit, Ligozi nanit gbardang dah kitime nwonu ilanza ghe, ndursuzu nani nan nshizinu nin tikonu mine.
Dar vestea despre El s-a răspândit mult mai mult și mulțimi mari se adunau să-L asculte și să fie vindecate de bolile lor.
16 Bara nani asuna nani apira nanya kusho usame, bara anan tah nliran.
Dar el s-a retras în pustie și se ruga.
17 Iwa duku nlon liri na awadi ndursuzu nanit, a Farisiyawa na nan wucu kidegen wa duku, alle na iwa nucu niti ngangan nanya nmyin Ngalili a Uyahudiya nin kakpiri Urushalima. Agang Kutelle wadi litime nworo a shhizin nin nanit.
Într-una din zilele acelea, El învăța pe oameni; și stăteau acolo farisei și învățători ai Legii, veniți din toate satele Galileii, din Iudeea și din Ierusalim. Puterea Domnului era cu el ca să-i vindece.
18 Nene amon annit da, nin nmong unan nkonu npenu nfunu, ipizira libau longo na iba dak ninghe kitin Yesu.
Iată că niște oameni au adus un paralitic pe un pat de campanie și căutau să-l aducă înăuntru ca să-l pună înaintea lui Isus.
19 Na iwa se libau nworu Idamun ninghe ubun mye ba, bara ukullu kiti, ighana kitene fitulleri kutyie itoltunnghe kiyitik nanit nbun Yesu.
Nu au găsit cum să-l aducă înăuntru din cauza mulțimii, s-au urcat pe acoperișul casei și l-au coborât prin țigle cu patul lui în mijlocul ei, în fața lui Isus.
20 Na awa yene uyinnu mine sa uyenu a woro, “Ikusu alapi fe.”
Văzând credința lor, Isus i-a spus: “Omule, păcatele tale îți sunt iertate.”
21 Anan ninyerte nan na Farisawa icizina utiru iworo, “Ghari ule na adin tizogo? ghari nwasa awesu kulapi, nbanin Kutelle?”
Cărturarii și fariseii au început să se certe, zicând: “Cine este acesta care vorbește de hulă? Cine poate ierta păcatele, dacă nu numai Dumnezeu?”
22 Yesu wa yinin ukpilizu nibinai mine, a kauwa a woro nani, “Iyaghari ntah idi kpilizuwe nanya nibinai mine?
Dar Isus, înțelegând gândurile lor, le-a răspuns: “De ce gândiți așa în inimile voastre?
23 Uyemeri dinin dedei nbellu, 'Iwese alapi fe sa fita ucinu?”
Ce este mai ușor să spui: “Păcatele tale îți sunt iertate” sau să spui: “Scoală-te și umblă”?
24 Bara inan yinno gonon nnit dinin likara nanya inyulele akusu kulapi, nworo fi, 'Fita uyiru kuppe, fe unya udu kilari.'”
Dar ca să știți că Fiul Omului are putere pe pământ să ierte păcatele”, i-a spus paraliticului: “Îți spun: scoală-te, ia-ți patul și du-te la casa ta”.
25 Na nin mollu kubi ba nbun mine a fita a yauna kuppe mye na wa nnonku akpilla kilari mye adin nzazinu Kutelle.
Și îndată s-a sculat în fața lor, a luat ce avea pe el și a plecat la casa lui, slăvind pe Dumnezeu.
26 Ko gha imone wa tighe zikiki izazina lisa Kutelle, fiu da nani iworo, “Tiyene imon ipese kitimone.”
Toată lumea a fost cuprinsă de uimire și a slăvit pe Dumnezeu. S-au umplut de teamă, spunând: “Am văzut astăzi lucruri ciudate.”
27 Na ile imone nkatah, Yesu nuzu kikane adi yene umon unan sesun ngandu lissa mye lawi, asosin kudanga nsesun ngandu mye, a woroghe, “Dofini.”
După aceea, ieșind afară, a văzut un vameș, numit Levi, care ședea la fisc, și i-a zis: “Vino după mine!”
28 Lawi suna vat imon ile na awa dumun adofinghe.
A lăsat totul, s-a sculat și l-a urmat.
29 Lawi yicila ubuki udiya kilari mye bara Yesu, anan sesun ngandu gbardang wa dak ku, among annit wa sosin nanghe idin leo ligowe kutebule.
Levi i-a făcut un mare ospăț în casa lui. Era o mare mulțime de vameși și de alți oameni care se odihneau cu ei.
30 Afarisiyawa nin nan ninyerte wadi ngondilu nbun nan nan kadura mye, iworo, “Iyaghari ntah idin lii nin nso na nan sesun ngandu ligowe na nan kulapi?”
Cărturarii și fariseii cârteau împotriva ucenicilor Lui, zicând: “De ce mâncați și beți cu vameșii și cu păcătoșii?”
31 Yesu kauwa nani, annit alenge na idi acine, na idinin su nnan nizu nkan ba, anan tikonuari cas dinin su nnan nkan.
Isus le-a răspuns: “Cei sănătoși nu au nevoie de doctor, dar cei bolnavi au nevoie de doctor.
32 Na ina dakk nyicila annit alau ba, ayicila anan kulapi ituba.”
Eu n-am venit să chem pe cei drepți, ci pe păcătoși la pocăință.”
33 Inug bellinghe, “Nono kadura Yohanna asa itere tinu nin nliran, nono kadura na Farisiyawa asa isu nani inung nono kadura fe din nlii isono.”
Ei I-au zis: “Pentru ce ucenicii lui Ioan postesc și se roagă des, și ucenicii fariseilor, iar ai voștri mănâncă și beau?”
34 Yesu woro nani, “Umon wasa aterunu kwanya tiyime yita nanghinu?”
El le-a zis: “Puteți voi să faceți pe prietenii mirelui să postească, când mirele este cu ei?
35 Bara ayiri ba dak na iba da yiru kwanya tiyome, nanya naleli ayirere iba teru tinu.”
Dar vor veni zile când mirele va fi luat de la ei. Atunci vor posti în acele zile.”
36 Yesu tutunn lira nanghinu nin tinan tigoldo, na umon wasa ayira kupari kupese avah kukuse mun ba, asa asu nani, aba jariu kuzeni kupese, kuzeni kupese wasa ado dert nin kukuse ba.
Și le-a spus și o pildă. “Nimeni nu pune o bucată dintr-o haină nouă pe o haină veche, căci altfel va rupe haina nouă și, de asemenea, bucata din haina nouă nu se va potrivi cu cea veche.
37 Tutun na umon wasa ayira nmyen narua ata lisu likuse ba asa asu nani, nmyen narau mipese ba tutu nin lisuwe, nmyen narauwe mala kiti, linin lisuwe putto.
Nimeni nu pune vin nou în piei de vin vechi, căci altfel vinul nou va sparge piei, se va vărsa și piei vor fi distruse.
38 Bara nmyen narau mipese, ibati minin nanya lisu lipese lilau.
Dar vinul nou trebuie pus în piei de vin proaspăt, și amândouă se păstrează.
39 Na umon, asa asono nmyen narau mikuse, adin piziru mipese, bara aba woru, 'Mikuse katin.'”
Nimeni, după ce a băut vin vechi, nudorește imediat vin nou, pentru că spune: “Cel vechi este mai bun”.”
