< Ester 9 >
1 On ikkinchi ay, yeni Adar éyining on üchinchi küni, padishahning emri bilen yarliqi ijra qilinishqa az qalghan chaghda, yeni Yehudiylarning düshmenliri ularning üstidin ghalib kélishke ümid qilip kütken küni, eksiche Yehudiylarning öz düshmenlirining üstidin ghalib kélidighan künige aylinip ketti.
Astfel în a douăsprezecea lună, care este luna Adar, în a treisprezecea zi a ei, când porunca împăratului şi hotărârea lui urmau să se ducă la îndeplinire, în ziua când duşmanii iudeilor au sperat să aibă stăpânire asupra lor (dar s-a întâmplat dimpotrivă, că iudeii au stăpânit asupra celor care i-au urât),
2 Yehudiylar padishah Ahashwéroshning herqaysi ölkiliridiki özliri turushluq sheherlerde ulargha qest qilmaqchi bolghanlargha hujum qilish üchün yighilishqa bashlidi; héchkim ularning aldida turalmaytti; ulardin bolghan qorqunch herbir el-milletni basqanidi.
Iudeii s-au adunat în cetăţile lor, în toate provinciile împăratului Ahaşveroş, ca să pună mâna pe cei care căutau vătămarea lor. Şi nimeni nu le putea sta împotrivă, fiindcă teama de ei a căzut asupra tuturor.
3 Herqaysi ölkilerdiki begler, waliylar, ölke bashliqliri, shundaqla padishahning ishlirini ijra qilghuchilarning hemmisi Yehudiylarni qollidi; chünki Mordikaydin bolghan qorqunch ularni basqanidi.
Şi toţi conducătorii provinciilor şi locotenenţii şi prefecţii şi ofiţerii împăratului, au ajutat pe iudei, pentru că teama de Mardoheu a căzut asupra lor.
4 Chünki Mordikay dégen kishi ordida intayin nopuzluq bolup, nam-shöhriti hemme ölkilerge tarqalghanidi; uning hoquqi barghanséri chongiyip kétiwatatti.
Fiindcă Mardoheu era mare în casa împăratului, şi faima lui s-a răspândit în toate provinciile, pentru că acest Mardoheu a devenit din ce în ce mai mare.
5 Shuning bilen Yehudiylar özlirining hemme düshmenlirini qilichlap, qirghin qilip yoqatti; özlirige öch bolghanlargha qandaq qilishni xalisa shundaq qildi.
Astfel iudeii au lovit pe toţi duşmanii lor cu lovitură de sabie, şi măcel şi distrugere şi au făcut ce au dorit celor ce i-au urât.
6 Shushan qel’esidila Yehudiylar besh yüz ademni qetl qilip yoqatti.
Şi în palatul Susa, iudeii au ucis şi au nimicit cinci sute de bărbaţi.
7 Ular yene Parshandata, Dalfon, Aspata,
Şi au ucis pe Parşandata şi pe Dalfon şi pe Aspata,
8 Porata, Adaliya, Aridata,
Şi pe Porata şi pe Adalia şi pe Aridata,
9 Parmashta, Arisay, Ariday we Wayizatani qetl qildi;
Şi pe Parmaşta şi pe Arisai şi pe Aridai şi pe Vajezata,
10 bu on adem Hammidataning newrisi, Yehudiylarning düshmini bolghan Hamanning oghli idi; lékin ular ularning mal-mülkini olja qilishqa qol salmidi.
Cei zece fii ai lui Haman, fiul lui Hamedata, duşmanul iudeilor, dar nu şi-au pus mâna pe pradă.
11 Shu küni Shushan qel’eside qetl qilin’ghan adem sani padishahqa melum qilindi.
În acea zi numărul celor ucişi în palatul Susa a fost adus înaintea împăratului.
12 Padishah xanish Esterge: — Yehudiylar Shushan qel’eside besh yüz ademni qetl qilip yoqitiptu, yene Hamanning on oghlini qetl qiptu; ular padishahning bashqa ölkiliride néme qildikin? Emdi néme iltimasing bar? U sanga bérilidu. Yene néme teliping bar? Umu beja eylinidu, — dédi.
Şi împăratul a spus împărătesei Estera: Iudeii au ucis şi au nimicit cinci sute de bărbaţi în palatul Susa şi pe cei zece fii ai lui Haman. Ce au făcut în celelalte provincii ale împăratului? Acum care este rugămintea ta? Spune şi îţi va fi împlinită. Şi care este cererea ta mai departe? Şi se va face.
13 — Aliylirigha muwapiq körünse, Shushandiki Yehudiylarning etimu bügünki yarliqta déyilgendek ish qilishigha hemde Hamanning on oghlining [jesetlirini] dargha ésip qoyushqa ijazet bergeyla, dédi Ester.
Atunci Estera a spus: Dacă face plăcere împăratului, să fie dat iudeilor care sunt în Susa să facă şi mâine conform hotărârii de astăzi şi să spânzure de spânzurătoare pe cei zece fii ai lui Haman.
14 Padishah shundaq qilishqa buyruq chüshürdi; yarliq Shushan qel’eside chiqirilghanda, kishiler Hamanning on oghlini dargha ésip qoyushti.
Şi împăratul a poruncit să se facă astfel. Şi hotărârea s-a dat în Susa. Şi au spânzurat pe cei zece fii ai lui Haman.
15 Adar éyining on tötinchi küni Shushandiki Yehudiylar yene yighilip üch yüz ademni öltürdi; lékin ularning mal-mülkini olja qilishqa qol salmidi.
Căci iudeii care erau în Susa s-au adunat şi în ziua a paisprezecea a lunii Adar şi au ucis trei sute de bărbaţi în Susa; dar nu şi-au pus mâna pe pradă.
16 Padishahning herqaysi bashqa ölkiliridiki qalghan Yehudiylar yighilip öz janlirini saqlashqa septe turup özlirige öch bolghanlardin jemiy yetmish besh ming ademni öltürdi, emma ularning mal-mülkini olja qilishqa qol salmidi. Shuning bilen ular düshmenliridin qutulup aramliqqa muyesser boldi.
Şi ceilalţi iudei care erau în provinciile împăratului s-au adunat şi şi-au apărat viaţa şi au avut odihnă din partea duşmanilor lor şi au ucis şaptezeci şi cinci de mii dintre duşmanii lor, dar nu şi-au pus mâna pe pradă,
17 Bu Adar éyining on üchinchi künidiki ish idi; on tötinchi küni ular aram aldi, shu künni ziyapet bérip shadlinidighan kün qilip békitti.
În ziua a treisprezecea a lunii Adar; şi în a paisprezecea zi a ei s-au odihnit şi au făcut-o zi de ospăţ şi veselie.
18 Lékin Shushandiki Yehudiylar bolsa on üchinchi, on tötinchi künliri topliship jeng qildi; on beshinchi küni ular aram aldi, shu künni ziyapet bérip shadlinidighan kün qilip békitti.
Dar iudeii care erau în Susa s-au adunat în a treisprezecea zi a lunii şi în a paisprezecea zi a ei; şi în a cincisprezecea zi a ei s-au odihnit şi au făcut-o zi de ospăţ şi veselie.
19 Shu sewebtin sehradiki Yehudiylar, yeni yéza-qishlaqlarda turuwatqan Yehudiylar Adar éyining on tötinchi künini ziyapet bérip shadlinidighan mubarek kün békitip, bir-birige sowgha-salam bérishidighan boldi.
De aceea iudeii din sate, care au locuit în aşezări neîmprejmuite, au făcut din ziua a paisprezecea a lunii Adar o zi de veselie şi de ospăţ şi zi bună şi de trimitere de porţii de mâncare unii altora.
20 Mordikay bu weqelerni xatirilep hemde Ahashwéroshning herqaysi ölkilirining yiraq-yéqin jaylirida turuwatqan barliq Yehudiylargha mektuplarni yollidi.
Şi Mardoheu a scris aceste lucruri şi a trimis scrisori la toţi iudeii care erau în toate provinciile împăratului Ahaşveroş, deopotrivă celor de aproape şi de departe,
21 Shundaq qilip u ularning arisida heryili Adar éyining on töt, on beshinchi künini bayram qilip ötküzülsun dep békitti;
Pentru a stabili printre ei să ţină ziua a paisprezecea a lunii Adar şi ziua a cincisprezecea a ei, anual,
22 u bu ikki künni Yehudiylarning düshmendin qutulup aramliqqa érishken küni süpitide, shu ayni ularning qayghu-hesriti shadliqqa, yigha-zarliri mubarek kün’ge aylan’ghan ay süpitide eslep, bu ikki künni ziyapet qilip shadlinidighan, köpchilik bir-birige salam-sowgha béridighan, kembeghellerge xeyr-éhsan qilidighan kün qilishqa buyrudi.
Ca zilele în care iudeii s-au odihnit din partea duşmanilor lor şi luna în care li s-a prefăcut întristarea lor în bucurie şi jelirea lor într-o zi bună; ca să le facă zile de ospăţ şi bucurie şi de trimitere de porţii de mâncare unii altora şi de daruri celor săraci.
23 Shu sewebtin Yehudiylar deslep bashlighan shu [héytni] dawamlashturushqa we shuningdek Mordikayning ulargha yazghanlirinimu orunlaydighan’gha wede bérishti.
Şi iudeii au acceptat să facă ceea ce au început, şi ceea ce le-a scris Mardoheu.
24 Chünki eslide barliq Yehudiylarning küshendisi bolghan Agagiy Hammidataning oghli Haman Yehudiylarni halak qilishni qestligen, shundaqla ularni neslidin qurutup yoqatmaqchi bolup «pur», yeni chek tashlighanidi.
Pentru că Haman, fiul lui Hamedata agaghitul, duşmanul tuturor iudeilor, a plănuit împotriva iudeilor ca să îi nimicească şi a aruncat Pur, adică, sorţul, pentru a-i mistui şi pentru a-i nimici.
25 Lékin bu ish padishahning quliqigha yetkende, padishah mektuplarni yézip, Haman qestligen rezil ish, yeni uning Yehudiylarni qest qilghan ishi uning öz béshigha yansun, dep yarliq chüshürdi; hem kishiler uni we uning oghullirini dargha asti.
Dar când Estera a venit înaintea împăratului, el a poruncit prin scrisori ca planul lui rău, pe care l-a plănuit împotriva iudeilor, să se întoarcă asupra capului său, şi el şi fiii lui să fie spânzuraţi pe spânzurătoare;
26 Shunglashqa, kishiler «pur» (chek) dégen isim boyiche bu ikki künni «Purim bayrimi» dep atidi; shunga Yehudiylar eshu xette pütülgenliri boyiche, hem körgen, hem bashtin ötküzgenlirige asasen,
De aceea au numit aceste zile Purim, după numele Pur. De aceea, datorită tuturor cuvintelor scrisorii acesteia, şi a ceea ce au văzut în acest lucru, şi pentru ceea ce li s-a întâmplat,
27 özliri, ewladliri hemde özliri bilen birleshken barliq kishilerning pütülgen ehkamni tutup, belgilen’gen waqitta eshu ikki künni her yili menggü üzüldürmey bayram qilishini qarar qildi,
Iudeii au rânduit şi au luat asupra lor, şi asupra seminţei lor, şi asupra tuturor celor ce li s-au alipit, să nu neglijeze să ţină aceste două zile conform scrierii lor şi conform timpului lor hotărât, în fiecare an;
28 shundaqla bu ikki kün herbir dewrde, herbir jemet-ailide, herqaysi ölke, herqaysi sheherde xatirilinip tebriklnip tursun we «Purim bayrimi» bolidighan mushu künlerning tebriklinishi Yehudiy xelqi ichide menggü üzülüp qalmisun, xatirilesh paaliyetliri ularning uruq-nesli arisidinmu yoqap ketmisun, dep qarar qildi.
Şi că aceste zile să fie amintite şi ţinute din generaţie în generaţie, în fiecare familie, în fiecare provincie şi în fiecare cetate. Şi că aceste zile ale Purimului să nu lipsească din mijlocul iudeilor, nici să nu se şteargă amintirea lor din sămânţa lor.
29 Andin Abixailning qizi, xanish Ester we Yehudiy Mordikay Yehudiylargha yazghan «Purim bayrimi» toghrisidiki shu ikkinchi xetni toluq hoquqi bilen tekitlep, yene bir xetni yollidi.
Atunci împărăteasa Estera, fiica lui Abihail şi Mardoheu iudeul, au scris cu toată autoritatea, pentru a confirma această a doua scrisoare a Purimului.
30 Mordikay xatirjemlik we heqiqetning sözlirini yetküzidighan mektuplarni Ahashwéroshning padishahliqidiki bir yüz yigirme yette ölkidiki barliq Yehudiylargha ewetip,
Iar el a trimis scrisorile tuturor iudeilor, şi celor o sută douăzeci şi şapte de provincii ale împărăţiei lui Ahaşveroş, cu aceste cuvinte de pace şi adevăr,
31 Shu «Purim» künliri belgilen’gen waqitlirida ötküzülsun, shuningdek Yehudiy Mordikay we xanish Esterning tapilighanliri boyiche, shundaqla ularning öz-özige we neslige békitkenliri boyiche eyni waqittiki tutulghan rozilar we kötürülgen nida-peryadlar eslep xatirilensun, dep tekitlidi.
Pentru a confirma aceste zile ale Purimului la timpul lor hotărât, după cum le-a poruncit Mardoheu iudeul şi împărăteasa Estera, şi după cum au hotărât pentru ei şi pentru sămânţa lor, lucrurile posturilor şi a strigătului lor.
32 Esterning yarliqi «Purim bayrimi»diki shu ishlarni békitip berdi; bu ish tarixnamighimu pütüldi.
Şi hotărârea Esterei a confirmat aceste lucruri despre Purim şi a fost scris în carte.