< यसा 37 >

1 जब हिज़क़ियाह बादशाह ने ये सुना तो अपने कपड़े फाड़े और टाट ओढ़कर ख़ुदावन्द के घर में गया।
Şi s-a întâmplat, când împăratul Ezechia a auzit aceasta, că şi-a sfâşiat hainele şi s-a acoperit cu pânză de sac şi a intrat în casa DOMNULUI.
2 और उसने घर के दीवान इलियाक़ीम और शबनाह मुंशी और काहिनों के बुज़ुर्गों को टाट उढ़ा कर आमूस के बेटे यसा'याह नबी के पास भेजा।
Şi a trimis pe Eliachim, care era peste casă şi pe Şebna, scribul, şi pe bătrânii preoţilor, acoperiţi cu pânză de sac, la profetul Isaia, fiul lui Amoţ.
3 और उनहोंने उससे कहा कि हिज़क़ियाह यूँ कहता है कि आज का दिन दुख और मलामत और तौहीन का दिन है क्यूँकि बच्चे पैदा होने पर हैं और विलादत की ताक़त नहीं।
Şi ei i-au spus: Astfel spune Ezechia: Această zi este o zi de tulburare şi de mustrare şi de blasfemie, deoarece copiii au ajuns la naştere şi nu este putere pentru a naşte.
4 शायद ख़ुदावन्द तेरा ख़ुदा रबशाक़ी की बातें सुनेगा जिसे उसके आक़ा शाह — ए — असूर ने भेजा है कि ज़िन्दा ख़ुदा की तौहीन करे; और जो बातें ख़ुदावन्द तेरे ख़ुदा ने सुनीं, उनपर वह मलामत करेगा। फिर तू उस बक़िये के लिए जो मौजूद है दूआ कर।
Poate că DOMNUL Dumnezeul tău va auzi cuvintele lui Rabşache, pe care l-a trimis împăratul Asiriei, stăpânul său, să ocărască pe Dumnezeul cel viu; şi va mustra cuvintele pe care DOMNUL Dumnezeul tău le-a auzit; de aceea înalţă rugăciunea ta pentru rămăşiţa care a rămas.
5 तब हिज़क़ियाह बादशाह के मुलाज़िम यसा'याह के पास आए।
Astfel servitorii împăratului Ezechia au venit la Isaia.
6 और यसा'याह ने उनसे कहा, तुम अपने आक़ा से यूँ कहना, ख़ुदावन्द यूँ फ़रमाता है कि तू उन बातों से जो तूने सुनी हैं, जिनसे शाह — ए — असूर के मुलाज़िमों ने मेरी तकफ़ीर की है, परेशान न हो।
Şi Isaia le-a spus: Astfel să spuneţi stăpânului vostru: Astfel spune DOMNUL: Nu te teme de cuvintele pe care le-ai auzit, cu care servitorii împăratului Asiriei m-au blasfemiat.
7 देख मैं उसमें एक रूह डाल दूँगा, और वह एक अफ़वाह सुनकर अपने मुल्क को लौट जाएगा, मैं उसे उसी के मुल्क में तलवार से मरवा डालूँगा।
Iată, voi trimite o pufnire peste el şi va auzi un zvon şi se va întoarce în ţara sa; şi îl voi face să cadă prin sabie în ţara sa.
8 इसलिए रबशाक़ी लौट गया और उसने शाह — ए — असूर को लिबनाह से लड़ते पाया, क्यूँकि उसने सुना था कि वह लकीस से चला गया है।
Astfel, Rabşache s-a întors şi l-a găsit pe împăratul Asiriei războindu-se împotriva Libnei, pentru că auzise că plecase din Lachis.
9 और उसने कूश के बादशाह तिरहाक़ा के ज़रिए' सुना कि वह तुझ से लड़ने को निकला है; और जब उसने ये सुना, तो हिज़क़ियाह के पास क़ासिद भेजे और कहा,
Şi a auzit spunând referitor la Tirhaca, împăratul Etiopiei: A ieşit să facă război cu tine. Şi când a auzit, a trimis mesageri la Ezechia, spunând:
10 शाह — ए — यहूदाह हिज़क़ियाह से यूँ कहना, कि तेरा ख़ुदा जिस पर तेरा यक़ीन है, तुझे ये कह कर धोखा न दे कि येरूशलेम शाह — ए — असूर के क़ब्ज़े में न किया जाएगा।
Astfel să vorbiţi lui Ezechia, împăratul lui Iuda, spunând: Să nu te înşele Dumnezeul tău în care te încrezi, spunând: Ierusalimul nu va fi dat în mâna împăratului Asiriei.
11 देख तूने सुना है कि असूर के बादशाहों ने तमाम मुल्कों को बिलकुल ग़ारत करके उनका क्या हाल बनाया है; इसलिए क्या तू बचा रहेगा?
Iată, ai auzit ce au făcut împăraţii Asiriei tuturor ţărilor, distrugându-le în întregime; şi vei fi tu scăpat?
12 क्या उन क़ौमों के मा'बूदों ने उनको, या'नी जूज़ान और हारान और रसफ़ और बनी अदन को जो तिलसार में थे, जिनको हमारे बाप — दादा ने हलाक किया, छुड़ाया।
I-au scăpat dumnezeii naţiunilor pe cei pe care i-au nimicit părinţii mei, precum Gozanul şi Haranul şi Reţeful şi pe copiii Edenului care erau în Telasar?
13 हमात का बादशाह, और अरफ़ाद का बादशाह, और शहर सिफ़वाइम और हेना' और 'इवाह का बादशाह कहाँ है।
Unde este împăratul Hamatului şi împăratul Arpadului şi împăratul cetăţii lui Sefarvaim, Henei şi Ivei?
14 हिज़क़ियाह ने क़ासिदों के हाथ से ख़त लिया और उसे पढ़ा और हिज़क़ियाह ने ख़ुदावन्द के घर जाकर उसे ख़ुदावन्द के सामने फैला दिया।
Şi Ezechia a primit scrisoarea din mâna mesagerilor şi a citit-o; şi Ezechia s-a urcat la casa DOMNULUI şi a întins-o înaintea DOMNULUI.
15 और हिज़क़ियाह ने ख़ुदावन्द से यूँ दुआ की,
Şi Ezechia s-a rugat către DOMNUL, spunând:
16 ऐ रब्ब — उल — अफ़वाज, इस्राईल के ख़ुदा करूबियों के ऊपर बैठनेवाले; तू ही अकेला ज़मीन की सब सल्तनतों का ख़ुदा है, तू ही ने आसमान और ज़मीन को पैदा किया।
DOAMNE al oştirilor, Dumnezeul lui Israel, tu care locuieşti între heruvimi, tu, numai tu, eşti Dumnezeu al tuturor împărăţiilor pământului, tu ai făcut cerul şi pământul.
17 ऐ ख़ुदावन्द कान लगा और सुन; ऐ ख़ुदावन्द अपनी आँखें खोल और देख; और सनहेरिब की इन सब बातों को जो उसने ज़िन्दा ख़ुदा की तौहीन करने के लिए कहला भेजी हैं, सुनले
Pleacă-ţi urechea, DOAMNE, şi ascultă; deschide-ţi ochii, DOAMNE, şi vezi, şi ascultă toate cuvintele lui Sanherib, care a trimis să ocărască pe Dumnezeul cel viu.
18 ऐ ख़ुदावन्द, दर — हक़ीक़त असूर के बादशाहों ने सब क़ौमों को उनके मुल्कों के साथ तबाह किया,
În adevăr, DOAMNE, împăraţii Asiriei au risipit toate naţiunile şi ţările lor,
19 और उनके मा'बूदों को आग में डाला, क्यूँकि वह ख़ुदा न थे बल्कि आदमियों की दस्तकारी थे, लकड़ी और पत्थर; इसलिए उन्होंने उनको हलाक किया है।
Şi au aruncat dumnezeii lor în foc, fiindcă ei nu erau dumnezei, ci lucrarea mâinilor oamenilor, lemn şi piatră, de aceea i-au nimicit.
20 इसलिए अब ऐ ख़ुदावन्द हमारे ख़ुदा, हम को उसके हाथ से बचा ले, ताकि ज़मीन की सब सल्तनतें जान लें कि तू ही अकेला ख़ुदावन्द है।
Acum, DOAMNE Dumnezeul nostru, salvează-ne din mâna lui, ca să cunoască toate împărăţiile pământului că tu, numai tu eşti DOMNUL.
21 तब यसा'याह बिन आमूस ने हिज़क़ियाह को कहला भेजा, कि ख़ुदावन्द इस्राईल का ख़ुदा यूँ फ़रमाता है चूँकि तूने शाह — ए — असूर सनहेरिब के ख़िलाफ़ मुझ से दुआ की है,
Atunci Isaia, fiul lui Amoţ, a trimis la Ezechia, spunând: Astfel spune DOMNUL Dumnezeul lui Israel: Pentru că te-ai rugat către mine împotriva lui Sanherib, împăratul Asiriei,
22 इसलिए ख़ुदावन्द ने उसके हक़ में यूँ फ़रमाया है, कि 'कुँवारी दुख़्तर — ए — सिय्यून ने तेरी तहक़ीर की और तेरा मज़ाक़ उड़ाया है। येरूशलेम की बेटी ने तुझ पर सिर हिलाया है।
Acesta este cuvântul pe care DOMNUL l-a spus referitor la el: Fecioara, fiica Sionului, te-a dispreţuit [şi] a râs de tine în batjocură; fiica Ierusalimului şi-a scuturat capul spre tine.
23 तूने किस की तौहीन — ओ — तक्फ़ीर की है? तूने किसके ख़िलाफ़ अपनी आवाज़ बलन्द की और अपनी आँखें ऊपर उठाई? इस्राईल के क़ुददूस के ख़िलाफ़।
Pe cine ai ocărât şi ai blasfemiat tu? Şi împotriva cui ţi-ai înălţat vocea şi ţi-ai ridicat ochii în înalt? Împotriva Celui Sfânt al lui Israel.
24 तूने अपने ख़ादिमों के ज़रीए से ख़ुदावन्द की तौहीन की और कहा कि मैं अपने बहुत से रथों को साथ लेकर पहाड़ों की चोटियों पर बल्कि लुबनान के बीच हिस्सों तक चढ़ आया हूँ, और मैं उसके ऊँचे ऊँचे देवदारों और अच्छे से अच्छे सनोबर के दरख़्तों को काट डालूँगा, और मैं उसके चोटी पर के ज़रखे़ज़ जंगल में जा घुसूंगा।
Prin servitorii tăi ai ocărât pe Domnul şi ai spus: Prin mulţimea carelor mele m-am urcat pe înălţimea munţilor, pe coastele Libanului; şi voi reteza cedrii înalţi ai acestuia şi brazii săi cei aleşi; şi voi intra în înălţimea graniţei lui [şi] în pădurea Carmelului său.
25 मैंने खोद खोद कर पानी पिया है और मैं अपने पाँव के तल्वे से मिस्र की सब नदियाँ सुखा डालूँगा।
Am săpat şi am băut apă; şi cu talpa picioarelor mele am secat toate râurile locurilor asediate.
26 क्या तूने नहीं सुना कि मुझे ये किए हुए मुद्दत हुई; और मैंने पिछले दिनों से ठहरा दिया था? अब मैंने उसी को पूरा किया है कि तू फ़सीलदार शहरों को उजाड़ कर खण्डर बना देने के लिए खड़ा हो।
Nu ai auzit tu că de demult am făcut aceasta, şi că din timpuri vechi am întocmit-o? Acum am împlinit-o, ca tu să risipeşti cetăţi apărate în mormane de ruine.
27 इसी वजह से उनके बाशिन्दे कमज़ोर हुए और घबरा गए, और शर्मिन्दा हुए; और मैदान की घास और पौध, छतों पर की घास, खेत के अनाज की तरह हो गए जो अभी बढ़ा न हो।
De aceea locuitorii lor au avut mică putere, au fost descurajaţi şi încurcaţi, au fost ca iarba câmpului şi ca planta verde, ca iarba de pe acoperişurile caselor şi ca grâne prăjite înainte să fi crescut.
28 मैं तेरी निशस्त और आमद — ओ — रफ़्त और तेरा मुझ पर झुंझलाना जानता हूँ।
Dar îţi cunosc locuinţa şi ieşirea şi intrarea şi furia împotriva mea.
29 तेरे मुझ पर झुंझलाने की वजह से और इसलिए कि तेरा घमण्ड मेरे कानों तक पहुँचा है, मैं अपनी नकेल तेरी नाक में और अपनी लगाम तेरे मुँह में डालूँगा, और तू जिस राह से आया है मैं तुझे उसी राह से वापस लौटा दूँगा।
Deoarece furia ta împotriva mea şi tumultul tău s-au ridicat la urechile mele, de aceea voi pune cârligul meu în nasul tău şi frâul meu în buzele tale şi te voi întoarce pe calea pe care ai venit.
30 और तेरे लिए ये निशान होगा कि तुम इस साल वह चीज़ें जो अज़ — ख़ुद उगती हैं, और दूसरे साल वह चीज़ें जो उनसे पैदा हों खाओगे; और तीसरे साल तुम बोना और काटना और बाग़ लगा कर उनका फल खाना।
Şi acesta îţi va fi semn: Veţi mânca în acest an ceea ce creşte de la sine; şi în al doilea an ceea ce răsare din acestea, şi în al treilea an să semănaţi şi să seceraţi şi să sădiţi vii şi să mâncaţi din rodul lor.
31 और वह बक़िया जो यहूदाह के घराने से बच रहा है, फिर नीचे की तरफ जड़ पकड़ेगा और ऊपर की तरफ़ फल लाएगा;
Şi rămăşiţa care a scăpat din casa lui Iuda va prinde din nou rădăcină în jos şi va avea rod în sus,
32 क्यूँकि एक बक़िया येरूशलेम में से और वह जो बच रहे हैं। सिय्यून पहाड़ से निकलेंगे; रब्ब — उल — अफ़वाज की ग़य्यूरी ये कर दिखाएगी।
Fiindcă din Ierusalim va ieşi o rămăşiţă şi din muntele Sion cei care vor scăpa, zelul DOMNULUI oştirilor va face aceasta.
33 “इसलिए ख़ुदावन्द शाह — ए — असूर के हक़ में यूँ फ़रमाता है कि वह इस शहर में आने या यहाँ तीर चलाने न पाएगा; वह न तो सिपर लेकर उसके सामने आने और न उसके सामने दमदमा बाँधने पाएगा।
De aceea, astfel spune DOMNUL referitor la împăratul Asiriei: El nu va intra în această cetate, nici nu va trage vreo săgeată acolo, nici nu va veni înaintea ei cu scuturi, nici nu va ridica întăritură împotriva ei.
34 बल्कि ख़ुदावन्द फ़रमाता है कि जिस रास्ते से वह आया उसी रास्ते से लौट जाएगा, और इस शहर में आने न पाएगा।
Pe calea pe care a venit, pe aceeaşi se va întoarce şi nu va intra în această cetate, spune DOMNUL.
35 क्यूँकि मैं अपनी ख़ातिर और अपने बन्दे दाऊद की ख़ातिर, इस शहर की हिमायत करके इसे बचाऊँगा।”
Fiindcă eu voi apăra această cetate pentru a o salva pentru mine şi pentru servitorul meu David.
36 फिर ख़ुदावन्द के फ़रिश्ते ने असूरियों की लश्करगाह में जाकर एक लाख पिच्चासी हज़ार आदमी जान से मार डाले; और सुबह को जब लोग सवेरे उठे, तो देखा कि वह सब पड़े हैं।
Atunci îngerul DOMNULUI a ieşit şi a lovit în tabăra asirienilor o sută optzeci şi cinci de mii; şi când s-au ridicat devreme dimineaţa, iată, toţi erau trupuri moarte.
37 तब शाह — ए — असूर सनहेरिब रवानगी करके वहाँ से चला गया और लौटकर नीनवाह में रहने लगा।
Astfel Sanherib, împăratul Asiriei, a plecat şi a mers şi s-a întors şi a locuit la Ninive.
38 और जब वह अपने मा'बूद निसरूक के मंदिर में इबादत कर रहा था तो अदरम्मलिक और शराज़र, उसके बेटों ने उसे तलवार से क़त्ल किया और अरारात की सर ज़मीन को भाग गए। और उसका असरहद्दून उसकी जगह बादशाह हुआ।
Şi s-a întâmplat, pe când el se închina în casa lui Nisroc, dumnezeul său, că Adramelec şi Şareţer, fiii săi, l-au lovit cu sabia; şi au scăpat în ţara Armeniei, şi Esar-Hadon, fiul său, a domnit în locul lui.

< यसा 37 >