< Mga Awit 1 >
1 Mapalad ang tao na hindi lumalakad sa payo ng masama, ni tumatayo man sa daan ng mga makasalanan, ni nauupo man sa upuan ng mga manglilibak.
Binecuvântat este omul care nu umblă în sfatul celor neevlavioși, nici nu stă în calea păcătoșilor, nici nu șade în scaunul batjocoritorilor.
2 Kundi ang kaniyang kasayahan ay nasa kautusan ng Panginoon; at sa kautusan niya nagbubulaybulay siya araw at gabi.
Ci desfătarea lui este în legea DOMNULUI; și zi și noapte meditează în legea lui.
3 At siya'y magiging parang punong kahoy na itinanim sa siping ng mga agos ng tubig, na nagbubunga sa kaniyang kapanahunan, ang kaniyang dahon nama'y hindi malalanta; at anumang kaniyang gawin ay giginhawa.
Și va fi ca un pom sădit lângă râurile de apă, care își dă rodul la timpul său; frunza sa de asemenea nu se va veșteji; și tot ce face va prospera.
4 Ang masama ay hindi gayon; kundi parang ipa na itinataboy ng hangin.
Nu tot așa sunt cei neevlavioși; ci ei sunt ca pleava pe care o spulberă vântul.
5 Kaya't ang masama ay hindi tatayo sa paghatol, ni ang mga makasalanan man sa kapisanan ng mga matuwid.
De aceea cei neevlavioși nu vor rămâne în picioare la judecată, nici păcătoșii în adunarea celor drepți.
6 Sapagka't nalalaman ng Panginoon ang lakad ng mga matuwid: nguni't ang lakad ng masama ay mapapahamak.
Fiindcă DOMNUL cunoaște calea celor drepți; dar calea celor neevlavioși va pieri.