Дела апостолска 12
1 У оно пак време подиже Ирод цар руке да мучи неке од цркве.
În vremea aceea, regele Irod și-a întins mâinile ca să asuprească pe unii din adunare.
2 И погуби Јакова брата Јовановог мачем.
Și a ucis cu sabia pe Iacov, fratele lui Ioan.
3 И видевши да је то по вољи Јеврејима настави да ухвати и Петра (а беху дани пресних хлебова),
Când a văzut că aceasta a fost pe placul iudeilor, s-a apucat să prindă și pe Petru. Acest lucru se întâmpla în zilele azimilor.
4 Ког и ухвати и баци у тамницу и предаде га четворици четвртника војничких да га чувају, и мишљаше га по пасхи извести пред народ.
După ce l-a arestat, l-a băgat în închisoare și l-a predat la patru escadroane de câte patru soldați fiecare, ca să-l păzească, cu intenția de a-l scoate în fața poporului după Paști.
5 И тако Петра чуваху у тамници; а црква мољаше се за њега Богу без престанка.
Petru era deci ținut în închisoare, dar adunarea se ruga neîncetat lui Dumnezeu pentru el.
6 А кад хтеде Ирод да га изведе, ону ноћ спаваше Петар међу двојицом војника, окован у двоје вериге, а стражари пред вратима чуваху тамницу.
În noaptea în care Irod era pe cale să-l scoată afară, Petru dormea între doi soldați, legat cu două lanțuri. Gărzile din fața ușii păzeau închisoarea.
7 И гле, анђео Господњи приступи, и светлост обасја по соби, и куцнувши Петра у ребра пробуди га говорећи: Устани брже. И спадоше му вериге с руку.
Și iată că un înger al Domnului stătea lângă el, și o lumină strălucea în chilie. L-a lovit pe Petru peste o parte și l-a trezit, spunându-i: “Ridică-te repede!”. Lanțurile i-au căzut de pe mâini.
8 А анђео му рече: Опаши се, и обуј опанке своје. И учини тако. И рече му анђео: Обуци хаљину своју, па хајде за мном.
Îngerul i-a spus: “Îmbracă-te și pune-ți sandalele”. Așa a făcut el. El i-a spus: “Pune-ți mantia și urmează-mă”.
9 И изишавши иђаше за њим, и не знаше да је то истина што анђео чињаше, него мишљаше да види утвару.
Și el a ieșit și l-a urmat. El nu știa că ceea ce făcea îngerul era real, ci credea că a văzut o viziune.
10 А кад прођоше прву стражу и другу и дођоше к вратима гвозденим која вођаху у град, она им се сама отворише; и изишавши прођоше једну улицу, и анђео одмах одступи од њега.
După ce au trecut de prima și de a doua gardă, au ajuns la poarta de fier care duce în cetate, care li s-a deschis singură. Au ieșit și au coborât pe o stradă, și imediat îngerul s-a îndepărtat de el.
11 И кад дође Петар к себи рече: Сад заиста видим да Бог посла анђела свог те ме избави из руку Иродових и од свега чекања народа јеврејског.
După ce și-a revenit, Petru a zis: “Acum știu cu adevărat că Domnul a trimis pe îngerul Său și m-a izbăvit din mâna lui Irod și de tot ce aștepta poporul iudeu.”
12 И размисливши дође кући Марије матере Јована који се зваше Марко, где беху многи сабрани и мољаху се Богу.
Gândindu-se la aceasta, a venit la casa Mariei, mama lui Ioan, zis Marcu, unde erau mulți adunați și se rugau.
13 А кад куцну Петар у врата од двора, приступи девојка по имену Рода, да чује.
Când Petru a bătut la ușa porții, o slujnică pe nume Rodica a venit să răspundă.
14 И познавши глас Петров од радости не отвори врата, него утрча и каза да Петар стоји пред вратима.
Când a recunoscut vocea lui Petru, nu a deschis poarta de bucurie, ci a alergat înăuntru și a anunțat că Petru stătea în fața porții.
15 А они јој рекоше: Јеси ли ти луда? А она потврђиваше да је тако. А они говораху: Анђео је његов.
Ei i-au zis: “Ești nebună!” Dar ea insista că așa este. Ei au spus: “Este îngerul lui.”
16 А Петар једнако куцаше. А кад отворише, видеше га, и удивише се.
Dar Petru a continuat să bată la ușă. După ce au deschis, l-au văzut și au rămas uimiți.
17 А он махнувши на њих руком да ћуте, каза им како га Господ изведе из тамнице; и рече: јавите ово Јакову и браћи. И изишавши отиде на друго место.
Dar el, făcându-le semn cu mâna să tacă, le-a povestit cum l-a scos Domnul din închisoare. Și a zis: “Spuneți aceste lucruri lui Iacov și fraților”. Apoi a plecat și s-a dus în alt loc.
18 А кад би дан, беше не мала буна међу војницима, шта то би од Петра.
Și cum s-a făcut ziuă, nu mică era agitația printre ostași despre ce se întâmplase cu Petru.
19 А кад га Ирод заиска и не нађе, онда испита стражаре, и заповеди да их одведу; и изишавши из Јудеје у Ћесарију онамо живљаше.
După ce Irod l-a căutat și nu l-a găsit, a cercetat gărzile, apoi a poruncit să fie omorât. S-a coborât din Iudeea în Cezareea și a rămas acolo.
20 Јер се Ирод срђаше на Тирце и Сидонце. Али они једнодушно дођоше к њему, и узевши на своју руку Власта, постељника царевог, искаху мира, јер се њихове земље храњаху од његовог царства.
Irod era foarte mânios pe poporul din Tir și din Sidon. Aceștia au venit de comun acord la el și, făcându-l prieten pe Blastus, ajutorul personal al regelui, i-au cerut pace, pentru că țara lor depindea de țara regelui pentru hrană.
21 А у одређени дан обуче се Ирод у царску хаљину, и седавши на престо говораше им;
În ziua stabilită, Irod s-a îmbrăcat în haine regale, s-a așezat pe tron și le-a ținut un discurs.
22 А народ викаше: Ово је глас Божји, а не човечији.
Poporul a strigat: “Vocea unui zeu, și nu a unui om!”
23 Али уједанпут удари га анђео Господњи: јер не даде славе Богу; и будући изједен од црви издахну.
Imediat, un înger al Domnului l-a lovit, pentru că nu i-a dat slavă lui Dumnezeu. Apoi a fost mâncat de viermi și a murit.
24 А реч Божија растијаше и множаше се.
Dar cuvântul lui Dumnezeu creștea și se înmulțea.
25 А Варнава и Савле предавши помоћ вратише се из Јерусалима у Антиохију, узевши са собом Јована који се зваше Марко.
Barnaba și Saul s-au întors la Ierusalim, după ce și-au împlinit slujba, luând cu ei și pe Ioan, numit Marcu.
