< Marcu 10 >
1 S-a ridicat de acolo și a ajuns în ținutul Iudeii și dincolo de Iordan. Mulțimile s-au adunat din nou la El. Așa cum făcea de obicei, îi învăța din nou.
2 Fariseii, venind la El, L-au pus la încercare și L-au întrebat: “Este îngăduit ca un bărbat să divorțeze de nevasta sa?”
3 El a răspuns: “Ce ți-a poruncit Moise?”
4 Ei au zis: “Moise a îngăduit să se scrie un certificat de divorț și să se divorțeze de ea.”
5 Dar Isus le-a zis: “Pentru împietrirea inimii voastre, v-a scris porunca aceasta.
6 Dar, de la începutul creației, Dumnezeu i-a făcut bărbat și femeie.
7 De aceea, omul va lăsa pe tatăl său și pe mama sa și se va uni cu soția sa,
8 și cei doi se vor face un singur trup, astfel încât nu mai sunt doi, ci un singur trup.
9 Așadar, ceea ce Dumnezeu a unit, nimeni să nu despartă.”
10 În casă, ucenicii Lui L-au întrebat din nou despre același lucru.
11 El le-a spus: “Oricine divorțează de soția sa și se căsătorește cu alta comite adulter împotriva ei.
12 Dacă o femeie însăși divorțează de soțul ei și se căsătorește cu altul, comite adulter.”
13 Îi aduceau prunci, ca să se atingă de ei; dar ucenicii mustrau pe cei ce-i aduceau.
14 Dar Isus, văzând aceasta, s-a indignat și le-a zis: “Lăsați copilașii să vină la Mine! Nu le interziceți, căci Împărăția lui Dumnezeu aparține unora ca aceștia.
15 Adevărat vă spun că oricine nu va primi Împărăția lui Dumnezeu ca un copilaș, nu va intra nicidecum în ea.”
16 El i-a luat în brațe și i-a binecuvântat, punându-și mâinile peste ei.
17 Pe când ieșea El pe cale, a alergat unul la El, a îngenuncheat înaintea Lui și L-a întrebat: “Învățătorule, ce să fac ca să moștenesc viața veșnică?” (aiōnios )
18 Isus i-a zis: “De ce Mă numești bun? Nimeni nu este bun, în afară de unul singur: Dumnezeu.
19 Tu cunoști poruncile: Să nu ucizi, să nu comiți adulter, să nu furi, să nu depui mărturie mincinoasă, să nu înșeli, să cinstești pe tatăl tău și pe mama ta.”
20 El I-a zis: “Învățătorule, toate acestea le știu din tinerețe.”
21 Isus, uitându-se la el, l-a iubit și i-a zis: “Un singur lucru îți lipsește. Du-te, vinde tot ce ai și dă săracilor și vei avea o comoară în ceruri; și vino, urmează-Mi, luându-ți crucea.”
22 Dar, când a auzit acest cuvânt, fața lui a căzut și a plecat mâhnit, pentru că era un om care avea multe averi.
23 Isus s-a uitat în jur și a zis ucenicilor Săi: “Cât de greu intră în Împărăția lui Dumnezeu cei ce au bogății!”
24 Ucenicii au rămas uimiți de cuvintele Lui. Dar Isus le-a răspuns din nou: “Copii, cât de greu intră în Împărăția lui Dumnezeu cei ce se încred în bogății!
25 Este mai ușor pentru o cămilă să treacă prin urechea unui ac decât pentru un om bogat să intre în Împărăția lui Dumnezeu.”
26 Ei au fost foarte mirați și I-au zis: “Cine poate fi mântuit?”
27 Isus, uitându-se la ei, a zis: “La oameni este cu neputință, dar nu și la Dumnezeu, căci la Dumnezeu toate lucrurile sunt cu putință.”
28 Și Petru a început să-i spună: “Iată, noi am lăsat totul și am venit după Tine.”
29 Isus a zis: “Adevărat vă spun că nu este nimeni care să fi lăsat casă, frați, surori, tată, mamă, nevastă, copii sau pământ, pentru Mine și pentru Buna Vestire,
30 ci va primi de o sută de ori mai mult acum, în veacul acesta: case, frați, surori, mame, copii, pământ, cu prigoane, iar în veacul viitor, viața veșnică. (aiōn , aiōnios )
31 Dar mulți dintre cei dintâi vor fi cei din urmă, iar cei din urmă cei dintâi.”
32 Ei erau pe drum, urcându-se la Ierusalim; și Isus mergea înaintea lor, și ei erau uimiți, iar cei ce-i urmau se temeau. El i-a luat din nou pe cei doisprezece și a început să le spună lucrurile care aveau să i se întâmple.
33 “Iată, ne suim la Ierusalim. Fiul Omului va fi dat pe mâna preoților de seamă și a cărturarilor. Aceștia îl vor condamna la moarte și îl vor da pe mâna neamurilor.
34 Îl vor batjocori, îl vor scuipa, îl vor biciui și îl vor ucide. A treia zi va învia.”
35 Iacov și Ioan, fiii lui Zebedei, s-au apropiat de El și I-au zis: “Învățătorule, vrem să faci pentru noi tot ce-Ți vom cere.”
36 El le-a zis: “Ce vreți să fac pentru voi?”
37 Și I-au zis: “Dă-ne nouă să ședem, unul la dreapta Ta și altul la stânga Ta, în slava Ta.”
38 Dar Isus le-a zis: “Nu știți ce cereți. Sunteți în stare să beți paharul pe care îl beau Eu și să fiți botezați cu botezul cu care sunt botezat Eu?”
39 Ei i-au zis: “Putem.” Isus le-a zis: “Voi veți bea paharul pe care îl beau Eu și veți fi botezați cu botezul cu care sunt botezat Eu;
40 dar șederea la dreapta și la stânga Mea nu este a Mea, ci a cui a fost pregătită.”
41 Cei zece, când au auzit, au început să se mânie pe Iacov și pe Ioan.
42 Isus i-a chemat și le-a zis: “Știți că cei ce sunt socotiți stăpâni peste neamuri stăpânesc peste ele și că cei mari stăpânesc peste ele.
43 Dar la voi nu va fi așa, ci oricine vrea să devină mare între voi va fi robul vostru.
44 Oricine dintre voi va vrea să devină cel dintâi dintre voi va fi robul tuturor.
45 Căci și Fiul Omului a venit nu ca să fie slujit, ci ca să slujească și să-și dea viața ca răscumpărare pentru mulți.”
46 Au ajuns la Ierihon. Pe când ieșea din Ierihon cu ucenicii Săi și cu o mare mulțime, fiul lui Timeu, Bartimeu, un cerșetor orb, ședea lângă drum.
47 Când a auzit că era Isus Nazarineanul, a început să strige și să spună: “Isuse, Fiul lui David, ai milă de mine!”
48 Mulți îl mustrau, ca să tacă, dar el striga mult mai tare: “Fiul lui David, ai milă de mine!”
49 Isus s-a oprit și a zis: “Cheamă-l.” L-au chemat pe orb și i-au zis: “Înveselește-te! Ridică-te! El te cheamă!”
50 El, aruncându-și haina, s-a ridicat și a venit la Isus.
51 Isus l-a întrebat: “Ce vrei să fac pentru tine?” Orbul i-a zis: “Rabboni, ca să văd din nou”.
52 Isus i-a zis: “Du-te și mergi. Credința ta te-a făcut sănătos”. Imediat și-a recăpătat vederea și l-a urmat pe Isus pe drum.
