Faptele 13
1 În adunarea care era în Antiohia erau niște prooroci și învățători: Barnaba, Simeon, care se numea Niger, Lucius din Cirene, Manaen, fratele adoptiv al tetrarhului Irod, și Saul.
Nyagblɔɖila kple nufiala aɖewo nɔ Antioxia Hame la me ɣe ma ɣi, eye wo dometɔ aɖewoe nye Barnabas kple Simeon si wogayɔna be Niga, Lukio tso Kirene, Manain (si nye Fia Herodes nɔvi) kple Saulo.
2 În timp ce slujeau Domnului și posteau, Duhul Sfânt a zis: “Separă-i pe Barnaba și pe Saul pentru mine, pentru lucrarea la care i-am chemat”.
Gbe ɖeka la, esi ame siawo nɔ Aƒetɔ la subɔm, nɔ nu tsim nɔ dɔdɔm la, Gbɔgbɔ Kɔkɔe la gblɔ na wo be, “Mitia Barnabas kple Saulo be woaɖawɔ dɔ tɔxɛ si ta meyɔ wo ɖo la nam.”
3 Apoi, după ce au postit și s-au rugat și și-au pus mâinile peste ei, i-au trimis.
Wogayi edzi wɔ nutsitsidɔ hedo gbe ɖa ɣeyiɣi aɖe, eye le esia megbe la, woda asi ɖe Barnabas kple Saulo dzi, do gbe ɖa ɖe wo ta, eye wodo mɔ wo be woayi.
4 Astfel, fiind trimiși de Duhul Sfânt, s-au coborât la Seleucia. De acolo au navigat spre Cipru.
Le Kipro la, Saulo kple Barnabas wodze mɔ le Gbɔgbɔ Kɔkɔe la ƒe kpɔkplɔ te heyi ɖe Seleukia. Le afi sia la, woɖo tɔdziʋu heyi ɖe Kipro. Wokplɔ Marko Yohanes hã ɖe asi abe woƒe kpeɖeŋutɔ ene.
5 Când au ajuns la Salamina, au vestit cuvântul lui Dumnezeu în sinagogile evreiești. L-au avut și pe Ioan ca însoțitor.
Esi wova ɖo du si woyɔna be Salamis me la, woyi ɖe Yudatɔwo ƒe ƒuƒoƒe, eye wogblɔ mawunya le afi ma. Yohanes nɔ wo ŋu abe kpekpeɖeŋunala ene.
6 După ce au străbătut insula până la Pafos, au găsit un vrăjitor, un fals profet, un iudeu care se numea Bar Isus,
Le esia megbe la, wogblɔ mawunya le du geɖewo me tso teƒe yi teƒe le Kipro ƒukpo blibo la dzi va se ɖe esi wova ɖo du si woyɔna be Pafo la me. Le afi sia wokpɔ Yudatɔ aɖe si woyɔna be Bar Yesu. Ame sia nye afakala kple aʋatsonyagbɔɖila.
7 care se afla cu proconsulul Sergius Paulus, un om înțelegător. Acesta i-a chemat pe Barnaba și pe Saul și a căutat să audă cuvântul lui Dumnezeu.
Ame sia nye dɔtsɔla na mɔmefia si le afi ma si woyɔna be Sergio Paulo. Mɔmefia la nye ame si ƒe tagbɔ kɔ, eye wòdɔ woyi ɖayɔ Barnabas kple Saulo, elabena edi be yease Mawu ƒe nya.
8 Dar vrăjitorul Elymas (căci așa se numește el după interpretare) s-a împotrivit lor, căutând să-l întoarcă pe proconsul de la credință.
Esi wonɔ nya la gblɔm nɛ la, afakala Elima (elabena nenemae nye eƒe ŋkɔ le Grikigbe me) tsi tsitre ɖe wo ŋu, eye wòte kpɔ be yeagblẽ to na mɔmefia la be megaxɔ Mawu dzi se o.
9 Dar Saul, care se mai numește și Pavel, plin de Duhul Sfânt, și-a fixat ochii asupra lui
Ke Saulo, ame si wogayɔna be Paulo, si me Gbɔgbɔ Kɔkɔe yɔ fũu la li ŋku ɖe Elima dzi gãa kple dziku, eye wòblu ɖe eta be,
10 și a zis: “Fiu al diavolului, plin de toată înșelăciunea și de toată viclenia, vrăjmaș al oricărei dreptăți, nu vei înceta să pervertești căile drepte ale Domnului?
“Wò Abosam ƒe vi, ame vɔ̃ɖi, wò ameflula si léa fu nu nyui ɖe sia ɖe, ɣe ka ɣie nàdzudzɔ tsitretsitsi ɖe Aƒetɔ la ƒe mɔ dzɔdzɔe la ŋu?
11 Acum, iată, mâna Domnului este asupra ta și vei fi orb, fără să vezi soarele pentru o vreme!” Imediat, o ceață și întunericul au căzut peste el. A umblat de colo-colo căutând pe cineva care să-l ducă de mână.
Azɔ Mawu ahe to na wò, eya ta wò ŋkuwo agbã, ale be màgate ŋu akpɔ ɣe ƒe keklẽ o hena ɣeyiɣi aɖe.” Enumake Elima ƒe ŋku dzi tsyɔ̃ eye wòde asi asitsatsa le yame me henɔ kuku ɖem be ame aɖe nalé yeƒe alɔnu afia mɔ ye.
12 Atunci proconsulul, când a văzut ce se întâmplase, a crezut, fiind uimit de învățătura Domnului.
Esi mɔmefia la kpɔ nu si dzɔ la, exɔe se, elabena eƒe nu ku le nufiafia si wòse tso Aƒetɔ la ŋu ta.
13 Pavel și ceata lui au pornit din Pafos și au ajuns la Perga, în Pamfilia. Ioan s-a despărțit de ei și s-a întors la Ierusalim.
Le nu siawo megbe la, Paulo kple eŋumewo ɖo tɔdziʋu hedzo le Pafo heva Perga le Pamfilia nuto me, afi sia Yohanes gblẽ wo ɖi le hetrɔ yi Yerusalem.
14 Dar ei, trecând de la Perga, au ajuns la Antiohia Pisidiei. Au intrat în sinagogă în ziua de Sabat și au șezut jos.
Ke Barnabas kple Paulo ya tso eme yi Antioxia si le Pisidia nuto me. Le Dzudzɔgbe ŋkeke dzi la, woyi sɔleme le Yudatɔwo ƒe ƒuƒoƒe.
15 După citirea Legii și a profeților, conducătorii sinagogii au trimis la ei, spunându-le: “Fraților, dacă aveți vreun cuvânt de îndemn pentru popor, vorbiți.”
Esi woxlẽ nya tso Mose ƒe Agbalẽ kple Nyagblɔɖilawo ƒe Agbalẽawo me vɔ abe ale si wowɔna ɖaa ene la, ƒuƒoƒemegãwo dɔ ame ɖo ɖe Barnabas kple Paulo gbɔ gblɔ be, “Nɔviŋutsuwo, ne nuxlɔ̃amenya aɖe le mia si na ameawo la, migblɔe, míeɖe kuku.”
16 Pavel s-a ridicat în picioare și, făcând semn cu mâna, a zis: “Bărbați israeliți și voi, cei ce vă temeți de Dumnezeu, ascultați.
Paulo tsi tsitre heɖo asi wo dzi, eye wògblɔ na wo be, “Israel ŋutsuwo kple ame sia ame si le afi sia si vɔ̃a Mawu la, miɖo tom!
17 Dumnezeul acestui popor i-a ales pe părinții noștri și a înălțat poporul când a rămas ca străin în țara Egiptului și, cu brațul ridicat, l-a scos din ea.
“Israel dukɔ sia ƒe Mawu tia míaƒe dukɔ sia, eye wòde bubu eŋu. Eɖee tso kluvinyenye me le Egiptenyigba dzi bubutɔe.
18 Pe o perioadă de aproximativ patruzeci de ani i-a suportat în pustiu.
Ekpɔ wo dzi, kplɔ wo ɖɔɖɔɖɔ le gbedzi ƒe blaene sɔŋ.
19 După ce a distrus șapte națiuni în țara Canaanului, le-a dat țara lor ca moștenire timp de aproximativ patru sute cincizeci de ani.
Le esia megbe la, Mawu tsrɔ̃ dukɔ adre sɔŋ le Kananyigba dzi, eye wòtsɔ anyigba sia na Israelviwo abe woƒe domenyinu ene.
20 După aceste lucruri, le-a dat judecători până la profetul Samuel.
Nu siawo yi edzi anɔ abe ƒe alafa ene blaetɔ̃. Le esiawo megbe la, Mawu na ʋɔnudrɔ̃lawo ɖu dukɔa dzi va se ɖe Nyagblɔɖila Samuel dzi.
21 După aceea au cerut un rege, și Dumnezeu le-a dat pe Saul, fiul lui Chiș, un bărbat din tribul lui Beniamin, timp de patruzeci de ani.
“Ke nu kae va dzɔ? Israelviwo ɖe kuku na Mawu be wòana fia yewo abe ale si wòle dukɔ bubuwo sii la ene, eya ta Mawu na Saulo si nye Kish ƒe vi la va ɖu fia ɖe wo dzi. Saulo tso Benyamin ƒomea me, eye wòɖu fia ƒe blaene.
22 După ce l-a înlăturat, l-a ridicat ca rege al lor pe David, căruia i-a și mărturisit: “Am găsit pe David, fiul lui Isai, un om după inima mea, care va face toată voia mea.
Ke emegbe la, Mawu ɖe Saulo ɖa le zikpui la dzi, eye wòtsɔ David si nye Yese ƒe vi la ɖo fiae ɖe eteƒe. Mawu kpɔ ŋudzedze le David ŋu, eye wòɖi ɖase le eŋu be, ‘David nye ame si dze nye dzi ŋu, elabena ewɔ nye lɔlɔ̃nu.’
23 Din urmașul acestui om, Dumnezeu a adus mântuirea lui Israel, conform promisiunii sale,
Fia David sia ƒe dzidzimevie nye Yesu, ame si nye Ɖela si ŋugbe Mawu do na Israel dukɔ la.”
24 înainte de venirea sa, când Ioan a predicat pentru prima dată lui Israel botezul pocăinței.
Paulo yi eƒe nuƒoa dzi be, “Hafi Yesu sia nava la, ame aɖe va do ŋgɔ nɛ si nye Yohanes Mawutsidetanamela. Ame sia gblɔ mawunya be ehiã be Israelviwo katã nadzudzɔ nu vɔ̃ wɔwɔ, eye woatrɔ ɖe Mawu ŋu.
25 Pe când Ioan își împlinea cursul, a zis: “Ce credeți că sunt eu? Eu nu sunt el. Dar iată că vine după mine unul, ale cărui sandale nu sunt vrednic să le dezleg'.
Esi Yohanes nɔ eƒe dɔ nu wum la, ebia amewo be, ‘Ɖe miebu be nyee nye Kristo la mahã? Kpao menye nyee o. Ame si gbɔna la tri akɔ wum. Nyemedze ne matu eƒe afɔkpaka gɔ̃ hã o.’
26 “Fraților, copii din neamul lui Avraam, și cei din voi care vă temeți de Dumnezeu, cuvântul acestei mântuiri a fost trimis la voi.
“Nɔvinyewo, mi Abraham ƒe dzidzimeviwo kple mi ame siwo menye Yudatɔwo o siwo vɔ̃a Mawu sia la, medi be mianya be míawoe woɖo ɖeɖe ƒe gbedeasi sia ɖo.”
27 Căci cei care locuiesc în Ierusalim și conducătorii lor, pentru că nu l-au cunoscut, nici glasurile profeților care se citesc în fiecare Sabat, le-au împlinit condamnându-l.
Ame siwo le Yerusalem kple woƒe dumegãwo, esi womedze si ame sia kple nyagblɔɖilawo ƒe nya siwo woxlẽna le Dzudzɔgbe sia Dzudzɔgbe dzi o la, wowu wo nu to woƒe ʋɔnudɔdrɔ̃ me.
28 Deși nu au găsit nici un motiv de moarte, i-au cerut totuși lui Pilat să-L omoare.
Le nyateƒe me la, womekpɔ vodada aɖeke le eŋu be wòadze na ku o, gake wobia tso Pilato si be wòatso kufia nɛ kokoko.
29 După ce au împlinit tot ce era scris despre el, l-au dat jos de pe lemn și l-au pus într-un mormânt.
Esi nu sia nu va eme pɛpɛpɛ abe ale si woŋlɔe da ɖi le eƒe ku ŋu ene la, woɖe eƒe kukua le atitsoga ŋu heɖii ɖe yɔdo me.
30 Dar Dumnezeu l-a înviat din morți,
“Ke nɔvinyewo, Mawu gagbɔ agbee tso ku me,
31 și a fost văzut timp de multe zile de cei care au urcat cu el din Galileea la Ierusalim, care sunt martorii lui în fața poporului.
eye wòɖe eɖokui fia ame siwo nɔ eŋu tso Yerusalem yi Galilea la zi geɖe. Ame siawo ɖi ɖase le eƒe tsitretsitsi ŋu ɖaa le dutoƒo le teƒe geɖewo.
32 Noi vă aducem vestea cea bună a promisiunii făcute părinților,
Nyanyui sia gblɔm míele na mi; ŋugbe si Mawu do na mía fofowo,
33 că Dumnezeu a împlinit-o pentru noi, copiii lor, prin faptul că l-a înviat pe Isus. După cum este scris și în al doilea psalm, “Tu ești Fiul meu. Astăzi am devenit tatăl tău”.
ŋugbedodo sia va eme na mí, wo viwo esi wòfɔ Yesu ɖe tsitre tso ame kukuwo dome abe ale si woŋlɔe ɖe Psalmo evelia mee ene be, “‘Wòe nye vinye ŋutsu, egbe mezu fofowò.’
34 “Despre faptul că l-a înviat din morți, ca să nu se mai întoarcă la stricăciune, așa a vorbit: 'Vă voi da binecuvântările sfinte și sigure ale lui David'.
Esi Mawu fɔe ɖe tsitsre, eye wòɖo kpe edzi be eƒe ŋutilã maganyunyɔ akpɔ o ta la, egblɔ le eŋuti be, “‘Matsɔ yayra kɔkɔe kple vavãtɔ si ŋugbe wodo na David la na wò.’
35 De aceea spune și într-un alt psalm: “Nu vei îngădui ca Sfântul Tău să vadă putrezirea”.
Nenema ke wogblɔ le teƒe bubu hã be, “‘Mana wò kɔkɔetɔ la ƒe ŋutilã manyunyɔ o.’
36 Căci David, după ce a slujit în neamul său sfatul lui Dumnezeu, a adormit, a fost culcat cu părinții săi și a văzut putrezirea.
“Esi David wɔ eƒe agbemedɔ vɔ abe ale si Mawu dii ene la, eku, woɖii ɖe fofoawo dome, eye eƒe ŋutilã ƒaƒã ɖe tome.
37 Dar cel pe care l-a înviat Dumnezeu nu a văzut putrezirea.
Nya siawo ku ɖe ame bubu aɖe si Mawu gbɔ agbee tso ku me, eye ku mekpɔ ŋusẽ aɖeke ɖe edzi o la boŋ ŋu.”
38 Să știți, deci, fraților, că prin acest om vi se vestește iertarea păcatelor;
Paulo yi eƒe nuƒoa dzi gblɔ na wo be, “Nɔvinyewo, miɖo to miase nya sia ɖa. Yesu sia tae woatsɔ miaƒe nu vɔ̃wo ake mi.
39 și prin el oricine crede este îndreptățit de toate lucrurile de care nu ați putut fi îndreptățiți prin Legea lui Moise.
Ame sia ame si xɔ edzi se la, woaɖee tso nu vɔ̃ ƒe kɔkuti me, eye wòazu ame dzɔdzɔe. Nu sia nye nu gã aɖe si Mose ƒe sewo mete ŋu wɔ na ame aɖeke o.
40 Feriți-vă, deci, ca să nu vină peste voi ceea ce s-a spus în profeți:
Mikpɔ nyuie, be nya siwo nyagblɔɖilawo gblɔ la nagaɖi mia ŋu o.
41 “Iată, batjocoritorilor! Minunează-te și pieri, Căci Eu fac o lucrare în zilele voastre, o lucrare pe care nu o veți crede în nici un fel, dacă cineva v-o declară.””
Wogblɔe be, “‘Mi ame siwo doa vlo nyateƒe la, mike ŋku ɖi miakpɔ nu ʋuu va se ɖe esime miatsrɔ̃. Mele nane wɔ ge le wò ŋkekewo me esi ne wogblɔe na wò la màxɔe ase o.’”
42 Iudeii au ieșit din sinagogă, și neamurile au cerut să li se vestească aceste cuvinte în Sabatul următor.
Gbe ma gbe la, Paulo kple Barnabas nɔ go dom le ƒuƒoƒea la, ameawo gblɔ na Paulo be eƒe nyawo vivi yewo nu ŋutɔ, eya ta wòagatrɔ ava ƒo nu na yewo le Dzudzɔgbe si agava la dzi.
43 După ce s-a despărțit sinagoga, mulți dintre iudei și dintre prozeliții evlavioși au urmat pe Pavel și pe Barnaba, care, vorbindu-le, îi îndemnau să continue în harul lui Dumnezeu.
Ke ame geɖe siwo nye Yudatɔwo kple trɔ̃subɔla zu Yudatɔ siwo vɔ̃a Mawu la dze wo yome le ablɔ dzi, eye Paulo kple Barnabas gblɔ na wo kple kukuɖeɖe be woanɔ Mawu ƒe amenuveve la me.
44 În sâmbăta următoare, aproape toată cetatea s-a adunat să asculte cuvântul lui Dumnezeu.
Le Dzudzɔgbe si dze eyome dzi la, du blibo la katã kloe va ƒo ƒu be yewoase Aƒetɔ ƒe nya la.
45 Dar iudeii, văzând mulțimea, s-au umplut de gelozie, au contrazis cele spuse de Pavel și au hulit.
Amehawo ƒe agbɔsɔsɔ alea do ŋɔdzi na Yudatɔwo ale woʋã ŋu Paulo kple Barnabas, eya ta wogblɔ busunyawo, eye wotsi tsitre ɖe nya sia nya si Paulo gblɔ la ŋu vevie.
46 Pavel și Barnaba au luat cuvântul cu îndrăzneală și au zis: “Trebuia să vă fie vestit mai întâi cuvântul lui Dumnezeu. Întrucât, într-adevăr, îl respingeți de la voi înșivă și vă judecați nevrednici de viața veșnică, iată că ne întoarcem la neamuri. (aiōnios g166)
Ke Paulo kple Barnabas wogblɔ kple dzideƒo na wo be, “Edze be woagblɔ Mawu ƒe nya na mi Yudatɔwo gbã, gake esi mieɖi gbɔ̃ nyanyui la, eye miebu mia ɖokui be yewomedze na agbe mavɔ la o la, fifia míatsɔe ayi na ame siwo menye Yudatɔwo o boŋ. (aiōnios g166)
47 Căci așa ne-a poruncit Domnul, zicând: , “Te-am pus ca lumină pentru neamuri, ca să aduci mântuirea până la marginile pământului.”
Esia nye se si Aƒetɔ la de na mí be, “‘Mewɔ wò be nànye kekeli na ame siwo menye Yudatɔwo o, eye nàkplɔ wo tso xexea me ƒe dzogoewo katã dzi ava be woakpɔ ɖeɖe le gbɔnye.’”
48 Neamurile, auzind acestea, s-au bucurat și au slăvit cuvântul lui Dumnezeu. Toți cei care erau rânduiți pentru viața veșnică au crezut. (aiōnios g166)
Paulo ƒe nya sia do dzidzɔ na ame siwo menye Yudatɔwo o, eye wokafu Mawu. Wo dometɔ siwo Mawu ŋutɔ tia da ɖi na agbe mavɔ la xɔe se. (aiōnios g166)
49 Cuvântul Domnului s-a răspândit în toată regiunea.
Ale wɔ Aƒetɔ la ƒe nya la keke ta le nuto ma katã me.
50 Dar iudeii au stârnit pe femeile evlavioase și de seamă și pe căpeteniile cetății și au stârnit o persecuție împotriva lui Pavel și a lui Barnaba și i-au aruncat afară din hotarele lor.
Dɔ me ve Yudatɔwo ƒe dumegãwo ale gbegbe be wode ʋunyaʋunya dua me nyɔnu ŋkuta siwo vɔ̃a Mawu kple dumegãwo me, ale be tɔtɔ gã aɖe va, eye to esia me la, wonya Paulo kple Barnabas do goe le dua me.
51 Dar ei și-au scuturat praful de pe picioare împotriva lor și au venit la Iconia.
Ke woawo hã ʋuʋu woƒe afɔkewo ɖe anyi abe dzidzɔmakpɔmakpɔ ƒe dzesi ene, eye woyi woƒe mɔzɔzɔ la dzi ɖo ta Ikonio.
52 Ucenicii au fost plini de bucurie și de Duhul Sfânt.
Ke dzidzɔ blibo yɔ ame siwo trɔ zu xɔsetɔwo la me, eye Gbɔgbɔ Kɔkɔe la hã yɔ wo me fũu.
