Psalmii 78
1 Maschil al lui Asaf. Deschide urechea, poporul meu, la legea mea, aplecați-vă urechile la cuvintele gurii mele.
Пісня навча́льна Асафова.
2 Îmi voi deschide gura în parabolă, voi rosti vorbe adânci din vechime,
нехай я відкрию уста́ свої при́казкою, нехай старода́вні прислі́в'я я ви́словлю!
3 Pe care noi le-am auzit și le-am cunoscut și pe care părinții noștri ni le-au spus.
Що́ ми чули й пізнали, і що́ розповідали батьки́ наші нам, —
4 Nu le vom ascunde de copiii lor, arătând generației care vine laudele DOMNULUI și puterea lui și lucrările lui minunate pe care le-a făcut.
того не сховаємо від їхніх сині́в, будемо розповіда́ти про славу Господню аж до покоління оста́ннього, і про силу Його та про чу́да Його, які Він учинив!
5 Fiindcă el a întemeiat o mărturie în Iacob și a rânduit o lege în Israel, pe care a poruncit-o părinților noștri, ca ei să le vestească copiilor lor,
Він поставив засві́дчення в Якові, а Зако́на поклав ув Ізраїлі, про які наказав був Він нашим батька́м завідо́мити про них синів їхніх,
6 Ca generația care vine să le cunoască, chiar copiii care se vor naște; ei se vor ridica și le vor vesti copiilor lor,
щоб знало про це поколі́ння майбу́тнє, сини, що наро́джені будуть, — уста́нуть і будуть розповідати своїм дітям.
7 Ca ei să își pună speranța în Dumnezeu și să nu uite lucrările lui Dumnezeu, ci să țină poruncile lui,
І положать на Бога надію свою, і не забудуть діл Божих, Його ж заповіді берегти́муть.
8 Și să nu fie ca părinții lor, o generație încăpățânată și răzvrătită, o generație care nu și-a îndreptat inima și al cărei duh nu a fost neclintit cu Dumnezeu.
І не стануть вони, немов їхні батьки́, поколі́нням непокі́рливим та бунтівни́чим, поколінням, що серця свого́ не поста́вило міцно, і що дух його Богу невірний.
9 Copiii lui Efraim, înarmați și purtând arcuri, au dat înapoi în ziua bătăliei.
Сини Єфрема, озбро́єні лу́чники, повернулися взад у день бо́ю:
10 Nu au ținut legământul lui Dumnezeu și au refuzat să umble în legea lui;
вони не берегли́ заповіту Божого, а ходити в Зако́ні Його відреклися,
11 Și au uitat lucrările lui și minunile lui pe care li le-a arătat.
і забули вони Його чи́ни та чу́да Його, які їм показав.
12 Lucruri minunate a făcut el înaintea părinților lor, în țara Egiptului, în câmpia Țoanului.
Він чудо вчинив був для їхніх батькі́в ув єгипетськім кра́ї, на полі Цоа́нськім:
13 A despărțit marea și i-a făcut să treacă prin ea; și a făcut apele să stea ca o movilă.
Він море розсік, і їх перепрова́див, а воду поставив, як вал;
14 De asemenea în timpul zilei i-a condus cu un nor și toată noaptea cu o lumină a focului.
і прова́див їх хмарою вдень, а ся́йвом огню́ цілу ніч;
15 A despicat stâncile în pustie și le-a dat să bea ca din marile adâncuri.
на пустині Він скелі розсік, і щедро усіх напоїв, як з безо́дні.
16 De asemenea a scos izvoare din stâncă și a făcut apele să curgă asemenea râurilor.
Він витягнув із скелі пото́ки, і во́ди текли, немов ріки.
17 Iar ei au păcătuit încă și mai mult împotriva lui, provocându-l pe cel Preaînalt în pustie.
Та гріши́ли вони проти Нього ще да́лі, і в пустіші гніви́ли Всевишнього,
18 Și au ispitit pe Dumnezeu în inima lor, cerând carne pentru pofta lor.
і Бога вони випробо́вували в своїм серці, для душ своїх ї́жі бажаючи.
19 Da, au vorbit împotriva lui Dumnezeu, au spus: Poate să întindă Dumnezeu o masă în pustie?
І вони говорили насу́проти Бога й казали: „Чи Бог зможе в пустині трапе́зу згото́вити?“
20 Iată, el a lovit stânca, astfel că apele au țâșnit și izvoarele au inundat; poate el să dea și pâine? Poate face rost de carne pentru poporul său?
Тож ударив у скелю — і во́ди лину́ли, і полили́ся пото́ки! „Чи Він зможе також дати хліба? Чи Він наготує м'яси́ва наро́дові Своє́му?“
21 De aceea DOMNUL a auzit și s-a înfuriat, așa că un foc a fost aprins împotriva lui Iacob și mânie de asemenea s-a ridicat împotriva lui Israel,
Тому́ то почув це Господь та й розгні́вався, — і огонь запалав проти Якова, і проти Ізраїля теж знявся гнів,
22 Deoarece nu au crezut în Dumnezeu și nu s-au încrezut în salvarea lui,
бо не ві́рували вони в Бога, і на спасі́ння Його не наді́ялись.
23 Deși a poruncit norilor de deasupra și a deschis ușile cerului,
А Він хмарам згори наказав, — і відчинив двері неба,
24 Și a plouat mană peste ei, pentru a mânca și le-a dat din grânele cerului.
і спустив, немов дощ, на них ма́нну для їжі, — і збі́жжя небесне їм дав:
25 Omul a mâncat mâncarea îngerilor, le-a trimis mâncare pe săturate.
Хліб а́нгольський їла люди́на, Він послав їм поживи до си́тости!
26 El a făcut ca un vânt de est să bată în cer și prin puterea lui a adus vântul de sud.
Крім цього, Він схі́днього вітра пору́шив на небі, і міццю Своєю привів полудне́вого вітра, —
27 De asemenea el a plouat carne peste ei ca țărâna și păsări cu pene ca nisipul mării.
і дощем на них м'ясо пустив, немов по́рох, а птаство крила́те, як мо́рський пісо́к,
28 Și le-a lăsat să cadă în mijlocul taberei lor, în jurul locuințelor lor.
і спустив його серед табо́ру його́, коло наметів його.
29 Așa că au mâncat și au fost bine săturați, căci le-a dat după propria lor poftă;
І їли вони та й наси́тились ду́же, — Він їм їхнє бажа́ння приніс!
30 Nu s-au abătut de la pofta lor. Dar pe când le era mâncarea încă în gură,
Та ще не вдовольни́ли жада́ння свого́, ще їхня ї́жа була в їхніх уста́х,
31 Furia lui Dumnezeu a venit peste ei și a ucis pe cei mai grași dintre ei și a doborât pe cei aleși ai lui Israel.
а гнів Божий підня́вся на них, та й побив їхніх ситих, і вибра́нців Ізраїлевих повали́в.
32 Totuși au mai păcătuit și nu au crezut, în ciuda lucrărilor lui minunate.
Проте́ ще й далі грішили вони та не вірили в чу́да Його,
33 De aceea a mistuit zilele lor în deșertăciune și anii lor în tulburare.
— і Він докінчи́в у марно́ті їхні дні, а їхні літа́ — у страху.
34 Când i-a ucis, atunci l-au căutat și s-au întors și l-au căutat devreme pe Dumnezeu.
Як Він їх побива́в, то бажали Його, — і верта́лися, й Бога шукали,
35 Și și-au amintit că Dumnezeu era stânca lor și Dumnezeul cel Preaînalt, răscumpărătorul lor.
і прига́дували, що Бог — їхня скеля, і Бог Всевишній — то їхній Викупите́ль.
36 Cu toate acestea l-au lingușit cu gura lor și l-au mințit cu limbile lor.
І своїми уста́ми вле́щували Його, а своїм язико́м лжу спліта́ли Йому́,
37 Pentru că inima lor nu era dreaptă cu el, nici nu au fost neclintiți în legământul lui.
бо їхнє серце не міцно стояло при Нім, і не були́ вони вірні в Його заповіті.
38 Dar el, fiind plin de compasiune, le-a iertat nelegiuirea și nu i-a nimicit, da, de multe ori și-a întors mânia și nu și-a stârnit toată furia.
Та він, Милосердний, гріх проща́в і їх не губив, і часто відве́ртав Свій гнів, і не буди́в усю Свою лютість,
39 Căci și-a amintit că erau doar carne; un vânt care trece și nu se mai întoarce.
і Він пам'ятав, що вони тільки тіло, вітер, який перехо́дить і не поверта́ється!
40 Cât de des l-au provocat în pustie și l-au mâhnit în pustietate.
Скільки вони прогнівля́ли Його на пустині, зневажа́ли Його на степу́!
41 Da, s-au întors înapoi și au ispitit pe Dumnezeu și au limitat pe Sfântul lui Israel.
І все знову та знов випробо́вували вони Бога, і зневажа́ли Святого Ізра́їлевого, —
42 Nu și-au amintit de mâna lui, nici ziua când i-a eliberat de dușman.
вони не пам'ята́ли руки Його з дня, як Він ви́бавив їх із недолі,
43 Cum a făcut semnele lui în Egipt și minunile lui în câmpia Țoanului.
як в Єгипті чинив Він знаме́на Свої, а на полі Цоа́нському чу́да Свої,
44 Și a prefăcut râurile lor în sânge; și potopurile lor, ca să nu le poată bea.
і в кров оберну́в річки їхні та їхні пото́ки, щоб вони не пили́.
45 A trimis diferite feluri de muște printre ei, care i-au mâncat; și broaște, care i-au nimicit.
Він послав був на них рої мух, — і їх же́рли вони, і жаб — і вони їх губили.
46 El a dat averea lor omidei și munca lor lăcustei.
А врожай їхній віддав був Він гу́сені, а їхню пра́цю — сарані́.
47 Le-a distrus viile cu grindină și sicomorii lor cu brumă.
Виноград їхній Він гра́дом побив, а при́морозком — їхні шовко́виці.
48 De asemenea pe vitele lor le-a dat grindinei și turmele lor trăsnetelor încinse.
І Він градові віддав їхній скот, а бли́скавкам — че́реди їхні.
49 A aruncat asupra lor înverșunarea mâniei sale, furie și indignare și tulburare, trimițând îngeri răi printre ei.
Він послав був на них Свій гнів запальни́й, і лютість, й обу́рення, й у́тиск, насла́ння злих анголі́в.
50 A deschis o cale mâniei sale, nu a cruțat sufletul lor de la moarte, ci a dat viața lor ciumei.
Він дорогу зрівня́в був для гніву Свого, їхні душі не стримав від смерти, життя ж їхнє віддав морови́ці.
51 Și a lovit pe toți întâii născuți în Egipt; măreția puterii lor în corturile lui Ham.
І побив Він усіх перворі́дних в Єгипті, пе́рвістків сили в наметах Ха́мових.
52 Dar pe poporul său l-a făcut să meargă înainte, ca oile, și i-a condus în pustie ca pe o turmă.
І повів Він, немов ту отару, наро́д Свій, і їх попрова́див, як стадо, в пустині.
53 Și i-a condus în siguranță, așa că nu s-au temut, ci marea a acoperit pe dușmanii lor.
І провадив безпечно Він їх, і вони не боялись, а море накри́ло було́ ворогів їхніх.
54 Și i-a adus la granița sanctuarului său, chiar la acest munte, pe care dreapta lui l-a cumpărat.
І Він їх привів до границі святині Своєї, до тієї гори, що прави́ця Його набула́.
55 De asemenea a alungat pe păgâni dinaintea lor și le-a împărțit cu frânghia o moștenire și a făcut ca triburile lui Israel să locuiască în corturile lor.
І наро́ди Він повиганя́в перед їхнім обличчям, і кинув для них жеребка́ про спа́док, — і в їхніх наме́тах племе́на Ізраїлеві осели́в.
56 Totuși au ispitit și au provocat pe Dumnezeul cel preaînalt și nu au ținut mărturiile lui.
Та й далі вони випробо́вували та гніви́ли Всевишнього Бога, і Його постано́в не доде́ржували,
57 Ci s-au întors înapoi și s-au purtat necredincios ca părinții lor; s-au abătut asemenea unui arc înșelător.
і відступали та зраджували, немов їхні батьки відверну́лись, як обма́нливий лук.
58 Fiindcă l-au provocat la mânie cu înălțimile lor și l-au împins la gelozie cu chipurile lor cioplite.
І же́ртівниками своїми гніви́ли Його, і дрочи́ли Його своїми фіґу́рами.
59 Când Dumnezeu a auzit, s-a înfuriat, și a detestat foarte mult pe Israel.
Бог почув усе це — і розгні́вався, і сильно обри́дивсь Ізраїлем,
60 Așa că a părăsit tabernacolul din Șilo, cortul pe care l-a pus printre oameni.
і покинув осе́лю в Шіло́, скинію ту, що вмістив був посеред людей,
61 Și i-a dat puterea în captivitate și gloria sa în mâna dușmanului.
і віддав до неволі Він силу Свою, а вели́чність Свою — в руку во́рога.
62 De asemenea a dat pe poporul său sabiei; și s-a înfuriat pe moștenirea sa.
І віддав для меча Свій наро́д, і розгнівався був на спа́дщину Свою:
63 Focul a mistuit pe tinerii lor; și tinerele lor nu au fost date în căsătorie.
його юнакі́в огонь пожира́в, а дівча́там його не співали весі́льних пісе́нь,
64 Preoții lor au căzut prin sabie; și văduvele lor nu au bocit.
його священики від меча полягли́, — і не плакали вдови його.
65 Atunci Domnul s-a trezit ca unul din somn și ca un bărbat tare ce strigă din cauza vinului.
Та небавом збудився Господь, немов зо́ сну, як той ве́лет, що ніби вином був підко́шений,
66 Și a lovit pe dușmanii săi în părțile dinapoi; i-a pus într-o ocară eternă.
і вдарив Своїх ворогів по оза́дку, — вічну га́ньбу їм дав!
67 Mai mult, a refuzat cortul lui Iosif și nu a ales tribul lui Efraim,
Та Він погорди́в намет Йо́сипів, і племе́на Єфремового не обрав,
68 Ci a ales tribul lui Iuda, muntele Sion pe care l-a iubit.
а вибрав Собі плем'я Юдине, го́ру Сіон, що її полюбив!
69 Și și-a construit sanctuarul asemenea palatelor înalte, ca pământul pe care l-a întemeiat pentru totdeauna.
І святиню Свою збудував Він, як місце високе, як землю, що навіки її вґрунтува́в.
70 A ales de asemenea pe David, servitorul lui, și l-a luat de la staulele oilor;
І вибрав Давида, Свого раба, і від коша́р його взяв,
71 De la a urma oile care alăptau l-a adus să pască pe Iacob, poporul lui, și pe Israel, moștenirea lui.
від кі́тних ове́чок його Він привів, щоб Якова пас він, народа Свого, та Ізраїля, спа́док Свій, —
72 Astfel i-a păscut conform cu integritatea inimii sale și i-a condus prin iscusința mâinilor sale.
і він пас їх у щирості серця свого́, і прова́див їх мудрістю рук своїх!
