Psalmii 77
1 Mai marelui muzician, lui Iedutun, un psalm al lui Asaf. Am strigat către Dumnezeu cu vocea mea, către Dumnezeu cu vocea mea; și el a deschis urechea spre mine.
Načelniku godbe, naslednikov Idutunskih; psalm Asafov. Glas moj gre do Boga, ko zavpijem; glas moj do Boga, da nagne uho k meni.
2 În ziua tulburării mele am căutat pe Domnul, rana mea a curs neîncetat în noapte; sufletul meu a refuzat să fie mângâiat.
Ob času stiske svoje iščem Gospoda; roka moja je ponoči polita neprestano, duša moja se brani pripustiti tolažbo.
3 Mi-am amintit de Dumnezeu și am fost tulburat, m-am plâns și duhul meu a fost copleșit. (Selah)
Spominjam se Boga, ko trepetam in stokam; premišljam, ko duh moj omaguje presilno.
4 Tu îmi ții ochii veghind, sunt atât de tulburat încât nu pot vorbi.
Ko mi ne daš zatisniti očî, zbegan sem, tako da povedati ne morem.
5 Am luat aminte la zilele din vechime, anii timpurilor vechi.
Čase premišljujem starodavne, prejšnjih vekov leta.
6 Îmi amintesc cântarea mea în noapte, cuget în inima mea; și duhul meu a făcut o cercetare amănunțită.
Spominjam se godbe svoje ponočnje; v srci svojem premišljam, in duh moj preiskuje govoreč:
7 Va lepăda Domnul pentru totdeauna? Și nu va mai fi el binevoitor?
Ali bi vekomaj zametal Gospod; ali ne bode dalje dobrovoljen?
8 A dispărut mila lui pentru totdeauna? Încetează promisiunea lui pentru totdeauna?
Ali bi vekomaj opešala milost njegova; konec bilo govora od roda do roda?
9 A uitat Dumnezeu să arate bunătate? A închis el în mânie îndurările sale blânde? (Selah)
Ali bi bil pozabil Bog mogočni deliti milost; ali bi zapiral v jezi usmiljenje svoje?
10 Și am spus: Aceasta este neputința mea; dar îmi voi aminti anii mâinii drepte a celui Preaînalt.
Slednjič pravim: To me slabi, ko se je izpremenila Najvišjega desnica.
11 Îmi voi aminti lucrările DOMNULUI, cu siguranță îmi voi aminti minunile tale din vechime.
Spominjal so bodem dejanj Gospodovih; dà, spominjal se bodem od starodavnosti vseh čudežev tvojih.
12 Voi medita de asemenea la toată lucrarea ta și voi vorbi despre facerile tale.
In premišljal bodem vsakatero délo tvoje; o dejanjih tvojih bodem pripovedoval:
13 Calea ta, Dumnezeule, este în sanctuar, cine este un Dumnezeu atât de mare ca Dumnezeul nostru?
O Bog, v svetosti je steza tvoja, kdo je Bog mogočni kakor Bog?
14 Tu ești Dumnezeul care face minuni, tu ți-ai vestit puterea printre popoare.
Ti, o Bog mogočni, čudoviti, pokazal si moč svojo na narodih.
15 Cu brațul tău ți-ai răscumpărat poporul, fiii lui Iacob și Iosif. (Selah)
Rešil si z roko ljudstvo svoje, sinove Jakobove, tudi Jožefa.
16 Apele te-au văzut, Dumnezeule, apele te-au văzut; s-au temut, adâncurile de asemenea s-au tulburat.
Videle so te vode, Bog, videle so te vode in se tresle, dà, potresla so se brezna.
17 Norii au revărsat apă, cerurile au trimis un sunet; săgețile tale de asemenea au mers departe.
Izlili so oblaki vode, glas so zagnali gornji oblaki; priletele so tudi pušice tvoje.
18 Vocea tunetului tău a fost în cer, fulgerele au luminat lumea, pământul a tremurat și s-a zguduit.
Bobnel je grom tvoj v tistem krogu, razsvetljali so bliski vesoljni svet; potresla se je zemlja in trepetala.
19 Calea ta este în mare și cărarea ta în apele mari și urmele pașilor tăi nu sunt cunoscute.
Skozi morje pot tvoja, in steza tvoja skozi prostorne vode, kjer sledovi tvoji niso znani,
20 Ți-ai condus poporul ca pe o turmă prin mâna lui Moise și a lui Aaron.
Vodil si kakor čedo ljudstvo svoje, po Mojzu in Aronu.
