Psalmii 35
1 Un psalm al lui David. Pledează în cauza mea, DOAMNE, cu cei ce se ceartă cu mine, luptă-te împotriva celor ce luptă împotriva mea.
Davut'un mezmuru Ya RAB, benimle uğraşanlarla sen uğraş, Benimle savaşanlarla sen savaş!
2 Apucă scut și platoșă și ridică-te în ajutorul meu.
Al küçük kalkanla büyük kalkanı, Yardımıma koş!
3 Scoate de asemenea lancea și închide calea înaintea celor ce mă persecută; spune sufletului meu: Eu sunt salvarea ta.
Kaldır mızrağını, kargını beni kovalayanlara, “Seni ben kurtarırım” de bana!
4 Să fie încurcați și dați de rușine cei ce îmi caută sufletul; să fie întorși înapoi și încurcați cei ce plănuiesc vătămarea mea.
Canıma kastedenler utanıp rezil olsun! Utançla geri çekilsin bana kötülük düşünenler!
5 Să fie ca pleava înaintea vântului și îngerul DOMNULUI să îi urmărească.
Rüzgarın sürüklediği saman çöpüne dönsünler, RAB'bin meleği artlarına düşsün!
6 Să le fie calea întunecoasă și alunecoasă, și îngerul DOMNULUI să îi persecute.
Karanlık ve kaygan olsun yolları, RAB'bin meleği kovalasın onları!
7 Fiindcă fără motiv și-au ascuns plasa pentru mine într-o groapă, pe care fără motiv au săpat-o pentru sufletul meu.
Madem neden yokken bana gizli ağlar kurdular, Nedensiz çukur kazdılar,
8 Distrugere să vină peste el pe neașteptate; și plasa lui, pe care a ascuns-o, să îl prindă pe el însuși; să cadă în acea distrugere.
Başlarına habersiz felaket gelsin, Gizledikleri ağa kendileri tutulsun, Felakete uğrasınlar.
9 Și sufletul meu se va veseli în DOMNUL, se va bucura în salvarea lui.
O zaman RAB'de sevinç bulacağım, Beni kurtardığı için coşacağım.
10 Toate oasele mele vor spune: DOAMNE, cine este asemenea ție, care eliberezi pe cel sărac de cel ce este prea puternic pentru el, da, pe cel sărac și pe cel nevoiaș de cel ce îl pradă?
Bütün varlığımla şöyle diyeceğim: “Senin gibisi var mı, ya RAB, Mazlumu zorbanın elinden, Mazlumu ve yoksulu soyguncudan kurtaran?”
11 Martori falși s-au ridicat; mi-au pus în sarcină lucruri pe care nu le-am știut.
Kötü niyetli tanıklar türüyor, Bilmediğim konuları soruyorlar.
12 Mi-au răsplătit cu rău pentru bine spre prădarea sufletului meu.
İyiliğime karşı kötülük ediyor, Yalnızlığa itiyorlar beni.
13 Dar cât despre mine, când au fost bolnavi, haina mea a fost pânză de sac, mi-am umilit sufletul cu postire; și rugăciunea mea s-a întors la sânul meu.
Oysa onlar hastalanınca ben çula sarınır, Oruç tutup alçakgönüllü olurdum. Duam yanıtsız kalınca, Bir dost, bir kardeş yitirmiş gibi dolaşırdım. Kederden belim bükülürdü, Annesi için yas tutan biri gibi.
14 M-am purtat ca și cu prietenul sau fratele meu, m-am prosternat adânc, ca unul ce își jelește mama.
15 Dar în restriștea mea ei s-au bucurat și s-au strâns împreună, da, cei josnici s-au adunat împotriva mea, iar eu nu am știut; m-au sfâșiat și nu au încetat.
Ama ben sendeleyince toplanıp sevindiler, Toplandı bana karşı tanımadığım alçaklar, Durmadan didiklediler beni.
16 Cu batjocoritori fățarnici în ospețe și-au scrâșnit din dinți asupra mea.
Tanrıtanımaz, alaycı soytarılar gibi, Diş gıcırdattılar bana.
17 Doamne, până când vei privi? Scapă-mi sufletul de nimicirile lor, pe preaiubitul meu de lei.
Ne zamana dek seyirci kalacaksın, ya Rab? Kurtar canımı bunların saldırısından, Hayatımı bu genç aslanlardan!
18 Îți voi aduce mulțumiri în adunarea cea mare, te voi lăuda printre mulți oameni.
Büyük toplantıda sana şükürler sunacağım, Kalabalığın ortasında sana övgüler dizeceğim.
19 Nu lăsa dușmanii mei să se bucure pe nedrept de mine, nici nu îi lăsa să clipească cu ochiul pe cei ce mă urăsc fără motiv.
Sevinmesin boş yere bana düşman olanlar, Göz kırpmasınlar birbirlerine Nedensiz benden nefret edenler.
20 Pentru că ei nu vorbesc pace, ci plănuiesc lucruri înșelătoare împotriva celor liniștiți în țară.
Çünkü barış sözünü etmez onlar, Kurnazca düzen kurarlar ülkenin sakin insanlarına.
21 Da, și-au deschis larg gura împotriva mea și au spus: Aha, aha, ochiul nostru a văzut.
Beni suçlamak için ağızlarını ardına kadar açtılar: “Oh! Oh!” diyorlar, “İşte kendi gözümüzle gördük yaptıklarını!”
22 Ai văzut, DOAMNE, nu tăcea, Doamne, nu sta departe de mine.
Olup biteni sen de gördün, ya RAB, sessiz kalma, Ya Rab, benden uzak durma!
23 Ridică-te și trezește-te pentru judecata mea, pentru cauza mea, Dumnezeul meu și Domnul meu.
Uyan, kalk savun beni, Uğraş hakkım için, ey Tanrım ve Rab'bim!
24 Judecă-mă, DOAMNE Dumnezeul meu, conform dreptății tale; și să nu se bucure de mine.
Adaletin uyarınca haklı çıkar beni, ya RAB, Tanrım benim! Gülmesinler halime!
25 Să nu spună în inimile lor: Ah, astfel ne-ar plăcea; să nu spună: L-am înghițit.
Demesinler içlerinden: “Oh! İşte buydu dileğimiz!”, Konuşmasınlar ardımdan: “Yedik başını!” diye.
26 Să fie rușinați și încurcați împreună cei ce se bucură la vătămarea mea, să fie îmbrăcați cu rușine și dezonoare cei ce se preamăresc împotriva mea.
Utansın kötü halime sevinenler, Kızarsın yüzleri hepsinin; Gururla karşıma dikilenler Utanca, rezalete bürünsün.
27 Să se veselească și să strige de bucurie cei ce se desfată în cauza mea dreaptă; da, să spună ei continuu: DOMNUL să fie preamărit, el care are plăcere în prosperitatea servitorului său.
Benim haklı çıkmamı isteyenler, Sevinç çığlıkları atıp coşsunlar; Şöyle desinler sürekli: “Kulunun esenliğinden hoşlanan RAB yücelsin!”
28 Și limba mea va vorbi despre dreptatea ta și despre lauda ta toată ziua.
O zaman gün boyu adaletin, Övgülerin dilimden düşmeyecek.
