< Psalmii 22 >

1 Mai marelui muzician, „Căprioara Dimineții,” un psalm al lui David. Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, de ce m-ai părăsit? De ce ești așa departe de a mă ajuta și de cuvintele răcnetului meu?
Zborovođi. Po napjevu “Košuta u zoru”. Psalam. Davidov. Bože moj, Bože moj, zašto si me ostavio? Daleko si od ridanja moga.
2 Dumnezeul meu! Strig ziua, dar nu asculți; și noaptea, și nu tac.
Bože moj, vičem danju, al'ne odvraćaš; noću vapijem i nema mi počinka.
3 Dar tu ești sfânt, tu, care locuiești în laudele lui Israel.
A ipak, ti u Svetištu prebivaš, Nado Izraelova!
4 Părinții noștri s-au încrezut în tine; s-au încrezut și i-ai scăpat.
U tebe se očevi naši uzdaše, uzdaše se, i ti ih izbavi;
5 Au strigat către tine și au fost eliberați, s-au încrezut în tine și nu au fost făcuți de rușine.
k tebi su vikali i spasavali se, u tebe se uzdali, i postidjeli se nisu.
6 Dar eu sunt vierme și nu om; de ocara oamenilor și disprețuit de popor.
A ja, crv sam, a ne čovjek, ruglo ljudi i naroda prezir.
7 Toți cei ce mă văd râd de mine în batjocură, își țuguie buza, clatină din cap, spunând:
Koji me vode, podruguju se meni, razvlače usne, mašu glavom:
8 S-a încrezut în DOMNUL că îl va scăpa; să îl scape, văzând că a găsit plăcere în el.
“U Jahvu se on uzda, neka ga sad izbavi, neka ga spasi ako mu omilje!”
9 Dar tu ești cel ce m-ai scos din pântece, m-ai făcut să sper când eram pe sânii mamei mele.
Iz krila majčina ti si me izveo, mir mi dao na grudima majke.
10 Din pântece am fost aruncat asupra ta, tu ești Dumnezeul meu din pântecele mamei mele.
Tebi sam predan iz materine utrobe, od krila majčina ti si Bog moj.
11 Nu sta departe de mine, fiindcă tulburarea este aproape, pentru că nu este nimeni să ajute.
Ne udaljuj se od mene, blizu je nevolja, a nikog nema da mi pomogne.
12 Mulți tauri m-au încercuit; tauri puternici din Basan m-au înconjurat.
Opkoliše me junci mnogobrojni, bašanski bikovi okružiše mene.
13 Și-au deschis gura împotriva mea, ca un leu care sfâșie și răcnește.
Ždrijela svoja razvaljuju na me k'o lav koji plijen kida i riče.
14 Sunt turnat ca apa și toate oasele mele sunt scrântite, inima mea este ca ceara, este topită în mijlocul adâncurilor mele.
Kao voda razlih se, sve mi se kosti rasuše; srce mi posta poput voska, topi se u grudima mojim.
15 Puterea mea este uscată ca un ciob și limba mi se lipește de fălcile mele și m-ai adus în țărâna morții.
Grlo je moje kao crijep suho, i moj se jezik uz nepce slijepi: u prah smrtni bacio si mene.
16 Căci câini m-au încercuit; adunarea celor stricați m-a încercuit, mi-au străpuns mâinile și picioarele.
Opkolio me čopor pasa, rulje me zločinačke okružile. Probodoše mi ruke i noge,
17 Pot număra toate oasele mele, ei mă privesc și se holbează la mine.
sve kosti svoje prebrojiti mogu, a oni me gledaju i zure na me.
18 Își împart hainele mele între ei și aruncă sorți pe cămașa mea.
Haljine moje dijele među sobom i kocku bacaju za odjeću moju.
19 Dar nu te depărta de mine DOAMNE, puterea mea, grăbește-te să mă ajuți.
Ali ti, o Jahve, daleko mi ne budi; snago moja, pohiti mi u pomoć!
20 Scapă-mi sufletul de sabie, pe preaiubitul meu din puterea câinelui.
Dušu moju istrgni maču, iz šapa pasjih život moj.
21 Salvează-mă din gura leului, fiindcă m-ai auzit din coarnele unicornilor.
Spasi me iz ralja lavljih i jadnu mi dušu od rogova bivoljih!
22 Voi vesti numele tău fraților mei, te voi lăuda în mijlocul adunării.
A sada, braći ću svojoj naviještat' ime tvoje, hvalit ću te usred zbora.
23 Lăudați-l, voi care vă temeți de DOMNUL; glorificați-l, voi toată sămânța lui Iacob și temeți-vă de el, voi toată sămânța lui Israel.
“Koji se bojite Jahve, hvalite njega! Svi od roda Jakovljeva, slavite njega! Svi potomci Izraelovi, njega se bojte!
24 Fiindcă el nu a disprețuit, nici nu a detestat nenorocirea celui nenorocit, nici nu și-a ascuns fața de el, ci când a strigat către el, a ascultat.
Jer nije prezreo ni zaboravio muku jadnika, i nije sakrio lice svoje od njega; kad ga je zazvao, on ga je čuo.”
25 În marea adunare lauda mea va fi despre tine, voi împlini promisiunile mele în fața celor ce se tem de el.
Zato ću te hvaliti u zboru veliku, pred vjernicima tvojim izvršit' zavjete.
26 Cei blânzi vor mânca și se vor sătura; vor lăuda pe DOMNUL cei ce îl caută; inima ta va trăi pentru totdeauna.
Siromasi će jesti i nasitit će se, hvalit će Jahvu koji traže njega: nek' živi srce vaše dovijeka!
27 Toate marginile lumii își vor aminti și se vor întoarce către DOMNUL și toate familiile națiunilor se vor închina înaintea ta.
Spomenut će se i Jahvi se vratit' svi krajevi zemlje; pred njim će n§icÄe pasti sve obitelji pogana.
28 Pentru că împărăția este a DOMNULUI și el este guvernatorul peste națiuni.
Jer Jahvino je kraljevstvo, on je vladar pucima.
29 Toți cei grași pe pământ vor mânca și se vor închina, toți cei ce coboară în țărână se vor pleca înaintea lui și nimeni nu își poate ține în viață sufletul.
Njemu će se jedinom klanjati svi koji snivaju u zemlji, pred njim se sagnuti svi koji u prah silaze. I moja će duša za njega živjeti,
30 O sămânță îi va servi, îi va fi socotită Domnului ca generație.
njemu će služiti potomstvo moje. O Gospodu će se pripovijedat'
31 Ei vor veni și vor vesti dreptatea lui unui popor ce se va naște, că el a făcut aceasta.
slijedećem koljenu, o njegovoj pravdi naviještati narodu budućem: “Ovo učini Jahve!”

< Psalmii 22 >