Proverbe 6
1 Fiul meu, dacă te pui garant pentru prietenul tău, dacă ai bătut palma cu un străin,
Vinye, ne ède megbe na wò aƒelika, eye nèsi akpe tsɔ do ŋugbee na ame tutɔ,
2 Ești prins în capcană prin cuvintele gurii tale, prin cuvintele gurii tale ești prins!
ne ŋugbe si nèdo zu mɔ me nèɖo eye wò numenyawo bla wò la,
3 Fă aceasta acum, fiul meu, și eliberează-te când ajungi în mâna prietenului tău; du-te, umilește-te și întărește-l pe prietenul tău.
ekema vinye, wɔ esia ne nàtsɔ aɖe ɖokuiwòe, esi nège ɖe hawòvi ƒe asi me ta. Yi nàbɔbɔ ɖokuiwò, ɖe kuku na hawòvi la amenubletɔe!
4 Nu da somn ochilor tăi, nici ațipire pleoapelor tale.
Wò ŋkuwo megadɔ alɔ̃ o eye wò aɖaba megadɔ akɔlɔ̃e o.
5 Eliberează-te precum o căprioară din mâna vânătorului și ca o pasăre din mâna păsărarului.
Ɖe ɖokuiwò le eƒe asi me abe ale si sãde sina le adela ƒe asi me ene alo abe ale si xevi dona le xevimɔtrela ƒe kamɔ mee ene.
6 Du-te la furnică, leneșule; ia aminte la căile ei și fii înțelept;
Wò, kuviatɔ, yi anyidi gbɔ; kpɔ eƒe mɔwo ɖa, eye nàdze nunya!
7 Ea, care, neavând nici călăuză, nici supraveghetor, nici stăpân,
Gbeɖela loo dzikpɔla alo dziɖula aɖeke mele esi o,
8 Își face rost de mâncare în timpul verii și își strânge mâncarea în timpul secerișului.
gake le dzomeŋɔli la eƒoa eƒe nuhiahiãwo nu ƒu eye wòƒoa eƒe nuɖuɖu nu ƒu le nuŋeɣi.
9 Cât timp vei dormi, leneșule? Când te vei trezi din somnul tău?
Wò, kuviatɔ va se ɖe ɣe ka ɣi nàmlɔ afi ma? Ɣe ka ɣi nànyɔ tso alɔ̃ me?
10 Încă puțin somn, puțină ațipire, puțină încrucișare a mâinilor pentru a dormi;
Dɔ alɔ̃ vie, dɔ akɔlɔ̃e sẽe, ŋlɔ wò abɔwo nàdzudzɔ vie,
11 Așa va veni sărăcia ta ca un călător și lipsa ta ca un om înarmat.
tete ahedada aƒo ɖe dziwò abe adzodala ene eye hiã abe aʋakalẽtɔ si bla akpa ene.
12 Un om rău, un om stricat, umblă cu o gură perversă.
Yakame kple ame baɖa si le yiyim kple alakpadada,
13 El clipește din ochii lui, vorbește cu picioarele lui, învață pe alții cu degetele lui;
le ŋku tem, tsɔ afɔ le dzesi fiam eye wòtsɔ eƒe asi le nya gblɔmii,
14 Perversitate este în inima lui, uneltește ticăloșie necontenit, seamănă discordie.
ame si ɖoa nu vɔ̃ɖi, beble le eƒe dzi me, eye ɣe sia ɣi wòdea dzre aƒe la
15 De aceea nenorocirea lui va veni dintr-odată; dintr-odată va fi zdrobit fără remediu.
eya ta gbegblẽ aƒo ɖe edzi kpoyi eye woatsrɔ̃ eya amea zi ɖeka, naneke maɖee le eme o.
16 Aceste șase lucruri le urăște DOMNUL; da, șapte sunt urâciune pentru el:
Nu adree Yehowa tsri, eye nu adree nye nu siwo wònyɔa ŋui:
17 O privire trufașă, o limbă mincinoasă și mâini care varsă sânge nevinovat,
dadaŋkuwo, alakpaɖe, asi siwo kɔa ʋu maɖifɔ ɖi,
18 O inimă care uneltește planuri stricate, picioare care sunt iuți să alerge la ticăloșie,
dzi si ɖoa nu vɔ̃ɖiwo, afɔ siwo ɖea abla ɖe vɔ̃wɔwɔ ŋuti
19 Un martor fals care vântură minciuni și cel ce seamănă discordie între frați.
aʋatsoɖaseɖila si kɔa alakpa ɖi, kple ŋutsu si dea dzre nɔviwo dome.
20 Fiul meu, păzește porunca tatălui tău și nu părăsi legea mamei tale;
Vinye, lé fofowò ƒe sededewo me ɖe asi eye mègagblẽ dawò ƒe nufiame ɖi o.
21 Prinde-le continuu peste inima ta și leagă-le în jurul gâtului tău.
Bla wo ɖe wò dzi ŋuti tegbee eye nàsae ɖe wò kɔ ŋuti.
22 Când mergi, te va conduce; când dormi, te va ține; și când te trezești, va vorbi cu tine.
Ne èle zɔzɔm la, woafia mɔ wò, ne èle alɔ̃ dɔm la, woadzɔ ŋuwò eye ne ènyɔ la, woaƒo nu na wò
23 Fiindcă porunca este o lampă și legea este lumină; și mustrările instruirii sunt calea vieții;
elabena sedede siawo nye akaɖi, nufiafia sia nye kekeli eye ɖɔɖɔɖo si amehehe hena vɛ la nye agbe ƒe mɔ,
24 Ca să te țină departe de femeia rea, de lingușeala limbii femeii străine.
esi aɖe wò tso nyɔnu ahasitɔ ƒe asi me kple srɔ̃nyɔnu dzego la ƒe aɖe ŋanɛ ƒe asi me.
25 Nu pofti frumusețea ei în inima ta nici să nu te prindă cu pleoapele ei.
Eƒe tugbedzedze megana eƒe nu nadzro wò le wò dzi me alo nàna eƒe ŋku mawo nalé wò o,
26 Căci printr-o femeie curvă va ajunge un bărbat la o bucată de pâine; și femeia adulteră va vâna viața prețioasă.
elabena gbolo aɖi gbɔ̃ wò, nànɔ abe abolo ko ene eye nyɔnu ahasitɔ aɖe agbe le mewò.
27 Poate un bărbat să ia foc în sânul lui și hainele să nu îi fie arse?
Ɖe ŋutsu aɖe aɖe dzo ɖe atata eye eƒe awuwo nagbe fiafia?
28 Poate cineva să meargă pe cărbuni încinși și picioarele să nu îi fie arse?
Ɖe ŋutsu aɖe azɔ le dzoka xɔxɔ dzi eye eƒe afɔwo nagbe fiafia?
29 Așa și cel ce intră la soția aproapelui său; oricine se atinge de ea nu este nevinovat.
Nenemae wòanɔ na ŋutsu si dɔna kple ŋutsu bubu srɔ̃, womagbe tohehe na ame si ka asi eŋuti o.
30 Oamenii nu disprețuiesc un hoț, dacă fură pentru a-și sătura sufletul când este flămând;
Womedoa vlo fiafitɔ ne efi fi be wòatsɔ atsi eƒe dɔwuame nu, ne dɔ la ewum o
31 Dar dacă este găsit, va da înapoi de șapte ori; va da toată averea casei sale.
gake ne wolée la, ele nɛ be wòaɖo nua teƒe zi adre, esia ana eƒe kesinɔnu siwo katã le esi le eƒe aƒe me la navɔ le esi.
32 Dar oricine comite adulter cu o femeie, îi lipsește înțelegerea; cel ce face aceasta își nimicește sufletul.
Ke ame si wɔ ahasi kple srɔ̃tɔ la mebua ta me o eye ame si wɔnɛ la gblẽa eɖokui dome.
33 Va obține rană și dezonoare și ocara lui nu va fi ștearsă.
Ƒoƒo kple kɔ kple vlododo nye etɔ gome eye womaɖe eƒe ŋukpe ɖa akpɔ gbeɖe o
34 Fiindcă gelozia este turbarea unui bărbat; de aceea nu va cruța în ziua răzbunării.
elabena ŋuʋaʋã ana srɔ̃ŋutsu ƒe dɔmedzoe nafla eye ne ele hlɔ̃ biam la, makpɔ nublanui o.
35 Nu va lua aminte la nicio răscumpărare nici nu va fi mulțumit, deși tu dai multe daruri.
Maxɔ avulénu aɖeke o, eye maxɔ zãnu aɖeke hã o, aleke gbegbee wòloloe hã.
