Proverbe 30

1 Cuvintele lui Agur, fiul lui Iache, profeția; omul i-a vorbit lui Itiel, chiar lui Itiel și lui Ucal;

Ndị a bụ okwu Agọ, nwa Jake, onye Masa, Okwu si nʼọnụ nwoke a zigaara Itiel na Ukal: “Ike agwụla m, Chineke ma a pụrụ imeri.

2 Cu siguranță, eu sunt mai neghiob decât oricare om și nu am înțelegerea unui om.

Nʼezie, abụ m onye nzuzu karịa mmadụ ọbụla; Enweghị m ụdị nghọta ahụ mmadụ na-enwe.

3 Nici nu am învățat înțelepciune, nici nu am cunoașterea celui sfânt.

Amụtabeghị m amamihe, maọbụ ruo ịmata maka Onye Nsọ ahụ.

4 Cine a urcat în cer, sau a coborât? Cine a strâns vântul în pumnii săi? Cine a legat apele într-o manta? Cine a întemeiat toate marginile pământului? Care este numele lui și care este numele fiului său, dacă poți spune?

Olee onye na-arịgo nʼeluigwe na-arịdatakwa? Onye ka ọ bụ, bụ onye jikọtara ifufe nʼaka ya? Onye kwa weere akwa kechikọtaa osimiri niile nʼaka ya? Onye hiwere oke nsọtụ ụwa niile? Onye ka ọ bụ? Ọ bụrụ na ị ma onye ọ bụ, gịnị bụ aha ya? Gịnịkwa bụ aha nwa ya?

5 Fiecare cuvânt al lui Dumnezeu este pur; el este un scut pentru cei ce își pun încrederea în el.

“Okwu ọnụ Chineke niile bụ ihe anụchara anụcha, Ọ bụ ọta nye ndị na-agbaba nʼime ya izere ndụ.

6 Nu adăuga la cuvintele lui, ca nu cumva să te mustre și să fii găsit mincinos.

Atụkwasịla ihe ọbụla nʼokwu ya, ka ọ ghara ịbara gị mba, ka ị gharakwa ịghọ onye ụgha.

7 Două lucruri am cerut de la tine; nu mi le refuza înainte să mor;

“O Onyenwe anyị, naanị ihe abụọ ka m na-arịọ gị tupu m nwụọ; ajụkwala imere m ha:

8 Îndepărtează de la mine deșertăciune și minciuni, nu îmi da nici sărăcie, nici bogăție; hrănește-mă cu mâncare potrivită mie,

Nke mbụ, mee ka okwu efu na okwu ụgha dị anya nʼebe m nọ. Nke abụọ, e nyela m ọnọdụ ogbenye maọbụ ọnọdụ ọgaranya, kama nye m naanị nri ga-ezuru m kwa ụbọchị niile.

9 Ca nu cumva să fiu sătul și să te neg și să spun: Cine este DOMNUL? Sau ca nu cumva să fiu sărac și să fur și să iau numele Dumnezeului meu în deșert.

Nʼihi na, ọ bụrụ na m aghọọ ọgaranya, ma eleghị anya, afọ ga-eju m, jubiga m oke, ruo na m ga-asị na m achọkwaghị gị ma kwuokwa si, ‘Onye ka Onyenwe anyị bụ?’ Ọ bụrụkwa na m adaa ogbenye, ma eleghị anya, aga m ezu ohi, site nʼụzọ dị otu a, wetara aha nsọ gị Chineke, ihe ihere.

10 Nu acuza pe un servitor stăpânului său, ca nu cumva să te blesteme și să fii găsit vinovat.

“Ekwujọla ohu nʼihu nna ya ukwu, ka ọ ghara ịbụ gị ọnụ, ikpe amaa gị.

11 Este o generație care blestemă pe tatăl lor și nu binecuvântează pe mama lor.

“Ọ dị ndị na-akọcha nna ha, ha adịghị agọzikwa nne ha;

12 Este o generație care este pură în propriii ochi și totuși nu este spălată de murdăria lor.

Ọgbọ ndị dị ọcha nʼanya nke onwe ha ma asapụbeghị isisi nʼunyi ha ruru.

13 Este o generație, cât de îngâmfați sunt ochii lor! Și pleoapele lor sunt înălțate.

Ọ dị ndị anya ha dị nʼelu, ndị ile anya ha jupụtara na nlelị.

14 Este o generație a căror dinți sunt ca săbiile și a căror colți sunt ca niște cuțite, ca să mănânce pe sărac de pe fața pământului și pe nevoiaș din mijlocul oamenilor.

Ndị eze ha niile bụ mma agha ịkịrị eze ha bụkwa mma maka irichapụ ndị ogbenye site nʼụwa na ndị nọ nʼụkọ site nʼetiti mmadụ.

15 Lipitoarea are două fiice care strigă: Dă, dă! Sunt trei lucruri care nu sunt niciodată săturate, da, patru sunt lucrurile care nu spun: Este destul:

“Etu nwere ụmụ nwanyị abụọ ndị na-eti, ‘Nye, nye.’ “Ọ dị ụzọ ihe atọ nke afọ na-adịghị eju. E, anọ dị na-adịghị asị, ‘O zuola.’

16 Mormântul și pântecele sterp și pământul care nu este umplut cu apă și focul care nu spune: Este destul! (Sheol h7585)

Ala ili, akpanwa nwanyị na-adịghị atụ ime, ala nke mmiri na-adịghị eju afọ, na ọkụ nke na-adịghị asị, ‘O zuola.’ (Sheol h7585)

17 Ochiul care își bate joc de tată și disprețuiește ascultarea de mama sa, corbii din vale îl vor smulge și acvilele tinere îl vor mânca.

“Onye ahụ na-akwa nna ya emo, nke na-akpọkwa irubere nne ya isi asị, ugolọma ga-atụrụ mkpụrụ anya ya, udele ga-erikwa anụ ahụ ya.

18 Sunt trei lucruri prea minunate pentru mine, da, patru lucruri pe care nu le cunosc:

“Ọ dị ihe atọ na-agbagwoju m anya, apụghị m ịghọta ha; mbaa, ha dị anọ!

19 Calea unei acvile în văzduh [și] calea unui șarpe pe stâncă [și] calea unei corăbii în mijlocul mării și calea unui bărbat cu o tânără.

Otu ugo si efegharị na mbara eluigwe; otu agwọ si akpụ nʼelu nkume, otu ụgbọ mmiri si achọta ụzọ ya nʼoke osimiri; na otu ịhụnanya si eto nʼetiti nwoke na nwaagbọghọ.

20 Astfel este calea unei femei adultere: mănâncă, își șterge gura și spune: Nu am făcut nicio stricăciune.

“Nke bụ ụzọ nwanyị na-akwa iko, Ọ na-eri ma hichaa ọnụ ya, na-asị, ‘E meghị m ajọ ihe ọbụla.’

21 Pentru trei lucruri pământul este neliniștit și pentru patru nu mai poate suporta:

“Ọ dị ihe atọ na-eme ka ụwa maa jijiji, nʼokpuru ihe anọ nke ọ na-apụghị ịnagide,

22 Pentru un rob când domnește și un prost când este săturat cu mâncare,

Ohu ghọrọ eze, onye nzuzu ihe na-agara nke ọma,

23 Pentru o femeie odioasă când se căsătorește; și o roabă ce este moștenitoarea stăpânei ei.

nwanyị obi ilu mesịrị lụta dị, na odibo nwanyị ghọrọ nwunye nna ya ukwu.

24 Patru lucruri sunt mici pe pământ, dar sunt foarte înțelepte:

“Ihe anọ dị nke dị nta nʼelu ụwa, ma ha maa ihe nke ukwuu.

25 Furnicile sunt un popor fără putere, totuși își pregătesc mâncarea în timpul verii;

Ndanda bụ ndị na-enweghị ume, ma ha na-akpakọta nri ha, dozie nke ha ga-eri nʼoge oyi.

26 Iepurii de stâncă sunt doar un popor firav, totuși își fac locuințele în stânci;

Ewi nkume bụ ndị na-adịghị ike, ma ha na-echebe onwe ha site nʼibi nʼọgba nkume.

27 Lăcustele nu au împărat, totuși merg înainte în cete;

Igurube enweghị eze, ma ha na-aga nʼigwe nʼahịrị nʼahịrị.

28 Păianjenul se agață cu mâinile lui și este în palatele împăraților.

Ngwere dị mfe iji aka jide ya, ma ị ga-achọta ha ọ bụladị nʼụlọ ndị eze.

29 Trei sunt lucrurile care merg bine, da, patru sunt frumoase în umblarea lor:

“Ha dị ihe atọ na-ejegharị nʼụwa nʼọnọdụ ịdị oke ebube, mbaa, ha dị anọ:

30 Un leu care este cel mai puternic între fiare și nu se dă înapoi în fața niciuneia;

Ọdụm, eze ụmụ anụmanụ. Ọ naghị atụ onye ọbụla egwu,

31 Un ogar, de asemenea un țap și un împărat, împotriva căruia nu este răzvrătire.

na oke ọkụkọ na-ejegharị ejegharị, na mkpi, na eze ndị agha ya gbara gburugburu.

32 Dacă ai lucrat prostește în a te înălța, sau dacă ai plănuit răul, acoperă-ți gura cu mâna.

“Ọ bụrụ na i meela ihe nzuzu site nʼifuli onwe gị elu maọbụ zube nzube ọjọọ, anyala isi nʼihi ya, were aka gị kpuchie ọnụ gị nʼihere.

33 Cu siguranță baterea laptelui aduce unt și răsucirea nasului aduce sânge; tot așa forțarea furiei aduce ceartă.

A pịaa mmiri ara ehi a na-ewepụta mmanụ ara ehi; iti mmadụ aka nʼimi na-akpata ịgba ọbara, otu a kwa ikpali iwe na-eweta ise okwu.”