Proverbe 3
1 Fiul meu, nu uita legea mea, ci inima ta să păzească poruncile mele;
Vinye, mègaŋlɔ nye nufiame be o, eye nàlé nye sededewo ɖe wò dzi me,
2 Fiindcă ele vor adăuga zilelor tale lungime și ani de viață și pace.
elabena woadidi wò agbenɔƒewo ɖe edzi ƒe geɖe, eye woahe dzidzedzekpɔkpɔ vɛ na wò.
3 Să nu te părăsească mila și adevărul; leagă-le în jurul gâtului tău; scrie-le pe tăblia inimii tale;
Lɔlɔ̃ kple nuteƒewɔwɔ megate ɖa le gbɔwò gbeɖe o, tsɔ wo de kɔ eye nàŋlɔ wo ɖe wò dzi ƒe nuŋlɔkpe dzi.
4 Astfel vei găsi favoare și bună înțelegere în ochii lui Dumnezeu și a oamenilor.
Ekema àkpɔ amenuveve kple ŋkɔ nyui le Mawu kple amewo ŋkume.
5 Încrede-te în DOMNUL cu toată inima ta și nu te sprijini pe propria ta înțelegere.
Ɖo ŋu ɖe Yehowa ŋu kple wò dzi blibo, mègaku ɖe wò ŋutɔ wò nugɔmesese ŋu o;
6 Recunoaște-l în toate căile tale și el îți va îndrepta cărările.
ɖo ŋu ɖe eŋu le wò mɔwo katã dzi ekema awɔ wò toƒewo dzɔdzɔe.
7 Nu fi înțelept în ochii tăi; teme-te de DOMNUL și depărtează-te de rău.
Mèganye nunyala le wò ŋutɔ wò ŋkume o, ke boŋ vɔ̃ Yehowa eye nàtsri vɔ̃.
8 Va fi sănătate buricului tău și măduvă oaselor tale.
Esia ahe dɔyɔyɔ vɛ na wò ŋutilã kple nunyiame vɛ na wò ƒuwo.
9 Onorează pe DOMNUL cu averea ta și cu primele roade din tot venitul tău;
De bubu Yehowa ŋu kple wò kesinɔnuwo kple wò agblemenukuwo ƒe ŋgɔgbetɔwo,
10 Astfel vor fi umplute hambarele tale cu abundență și teascurile tale vor da pe dinafară cu vin nou.
ekema wò avawo ayɔ agbagba, eye wain yeye ayɔ wò ahazewo agbagba.
11 Fiul meu, nu disprețui disciplinarea DOMNULUI, nici nu obosi la îndreptarea lui,
Vinye, mègado vlo Yehowa ƒe amehehe o eye mègagbe eƒe mokaname o
12 Fiindcă DOMNUL îndreaptă pe cine iubește, precum un tată pe fiul în care își găsește plăcere.
elabena Yehowa ɖɔa ame siwo wòlɔ̃ la ɖo abe ale si fofo wɔna na vi si ƒe nu dzea eŋu la ene.
13 Fericit este omul care găsește înțelepciune și omul care obține înțelegere.
Woayra ame si ke ɖe nunya ŋu kple ame si si gɔmesese su
14 Căci comerțul cu ea este mai bun decât comerțul cu argint, iar câștigul ei decât aurul fin.
elabena nunya xɔ asi wu klosalo eye viɖe geɖe le eme wu sika.
15 Ea este mai prețioasă decât rubinele și toate lucrurile pe care le dorești nu sunt de comparat cu ea.
Asixɔxɔ le eŋu wu adzagba eye nu siwo katã dim nèle la, ɖeke mesɔ kplii o.
16 În mâna ei dreaptă se află lungimea zilelor și în stânga ei sunt bogățiile și onoarea.
Agbe didi le eƒe ɖusi ƒe asi me, eye kesinɔnuwo kple bubu le eƒe miasi ƒe asi me.
17 Căile ei sunt căi plăcute și toate cărările ei sunt pace.
Eƒe mɔwo nye mɔ siwo dzi vivi le eye ŋutifafa le eƒe toƒewo katã.
18 Ea este un pom al vieții pentru cei ce o țin strâns și fericit este cel care o păstrează.
Enye agbeti na ame siwo xɔ eya amea eye ame siwo ƒe asi su edzi la woayra wo.
19 DOMNUL prin înțelepciune a fondat pământul, prin înțelegere a întemeiat cerurile.
Nunyae Yehowa tsɔ ɖo anyigba la ƒe gɔmeɖokpe anyii eye wòtsɔ gɔmesese ɖo dziƒowo ɖe wo teƒe.
20 Prin cunoașterea lui sunt despicate adâncurile și norii picură roua.
Etsɔ eƒe nunya ma gogloƒewoe eye lilikpowo dzaa zãmu.
21 Fiul meu, să nu se depărteze ele de ochii tăi! Păzește înțelepciunea sănătoasă și discernerea;
Vinye, lé afia nyui tsotso kple sidzedze me ɖe asi, mègana woadzo le ŋkuwòme o.
22 Astfel ele vor fi viață sufletului tău și grație gâtului tău.
Woanye agbe na wò kple kɔga aɖo atsyɔ̃ na wò kɔ.
23 Atunci vei umbla în siguranță pe calea ta și piciorul tău nu se va poticni.
Ekema àlé wò mɔ atsɔ le dedinɔnɔ me eye wò afɔ maɖiɖi o.
24 Când te culci, nu te vei teme; da, te vei culca și somnul tău va fi dulce.
Ne èmlɔ anyi la, màvɔ̃ o, ne èmlɔ anyi la, àdɔ alɔ̃ vivi.
25 Nu te teme de spaima năprasnică, nici de pustiirea celor stricați când vine.
Mègavɔ̃ ŋɔdzi si ava kpoyi alo gbegblẽ si vaa ame vɔ̃ɖiwo dzi o
26 Fiindcă DOMNUL va fi încrederea ta și îți va păstra piciorul să nu fie prins.
elabena Yehowa anye wò dzideƒo eye mana wò afɔ naɖo mɔ me o.
27 Nu opri binele de la cei cărora li se cuvine, când stă în puterea mâinii tale să o faci.
Mègagbe nyuiwɔwɔ na ame siwo dze nɛ, ne ele wò ŋusẽ me be nàwɔe o.
28 Nu spune vecinului tău: Du-te și revino, și mâine îți voi da; când ai lângă tine ce îi trebuie.
Mègagblɔ na wò aƒelika be, “Yi nàtrɔ va, etsɔ matsɔe na wò” esi wòle asiwò fifia o.
29 Nu plănui răul împotriva vecinului tău, văzând că el trăiește în siguranță lângă tine.
Mègaɖo vɔ̃ ɖe wò aƒelika, ame si le gbɔwò le anukwareɖiɖi me la ŋu o.
30 Nu te certa fără motiv cu un om, dacă nu ți-a făcut niciun rău.
Mègatsɔ nya ɖe ame aɖeke ŋu dzodzro esi mewɔ vɔ̃ aɖeke ɖe ŋuwò o.
31 Nu invidia pe opresor și nu alege niciuna din căile lui.
Mègabiã ŋu ŋutsu nu sesẽ wɔla alo azɔ le eƒe mɔ aɖeke dzi o,
32 Fiindcă cel pervers este urâciune pentru DOMNUL, dar taina lui este cu cei drepți.
elabena Yehowa nyɔa ŋu ŋutsu nu tovo wɔla gake elɔ̃a ame siwo wɔa nu dzɔdzɔe.
33 Blestemul DOMNULUI este în casa celui stricat, dar el binecuvântează locuința celor drepți.
Yehowa ƒe fiƒode le ame vɔ̃ɖiwo ƒe aƒe dzi, ke eyrana ɖe ame dzɔdzɔewo ƒe aƒe dzi.
34 Într-adevăr, el batjocorește pe batjocoritori, dar dă har celor umili.
Yehowa ɖua fewu le dadala fewuɖulawo ŋu, ke evea ame siwo bɔbɔa wo ɖokui la nu.
35 Cei înțelepți vor moșteni glorie, dar rușinea va fi înălțarea proștilor.
Nunyalawo nyia bubu ƒe dome, ke bometsilawo la, etsɔa wo dea asi na ŋukpe.
