Proverbe 27
1 Nu te făli cu ziua de mâine, fiindcă nu știi ce poate aduce o zi.
Недей се хвали с утрешния ден, Защото не знаеш какво ще роди денят.
2 Altul să te laude și nu gura ta; un străin și nu buzele tale.
Нека те хвали друг, а не твоите уста, - Чужд, а не твоите устни.
3 O piatră este grea și nisipul este greu, dar furia nebunului este mai grea decât amândouă.
Камъкът е тежък и пясъкът много тегли; Но досадата на безумния е по-тежка и от двете.
4 Furia este crudă și mânia cumplită, dar cine este în stare să stea în picioare în fața invidiei?
Яростта е жестока и гневът е като наводнение, Но кой може да устои пред завистта?
5 Mustrarea pe față este mai bună decât iubirea tainică.
Явното изобличение е по-добро От оная любов, която не се проявява.
6 Credincioase sunt rănile unui prieten, dar sărutările unui dușman sunt înșelătoare.
Удари от приятел са искрени, А целувки от неприятел - изобилни.
7 Sufletul sătul se scârbește de un fagure, dar pentru sufletul flămând fiecare lucru amar este dulce.
Наситената душа се отвръща и от медена пита, А на гладната душа всичко горчиво е сладко.
8 Precum o pasăre ce rătăcește de la cuibul ei, așa este un om ce rătăcește de la locul lui.
Както птица, която е напуснала гнездото си, Така е човек, който е напуснал мястото си.
9 Untdelemnul și parfumul bucură inima; așa face dulceața prietenului unui om prin sfat inimos.
Както благоуханните места и каденията веселят сърцето, Така - и сладостта на сърдечния съвет на приятел.
10 Nu părăsi pe prietenul tău și nici pe prietenul tatălui tău; nici nu intra în casa fratelui tău în ziua nenorocirii tale; fiindcă mai bun este un vecin aproape, decât un frate îndepărtat.
Не оставяй своя приятел нито приятеля на баща си. И не влизай в къщата на брата си, в деня на злощастието си. По-добре близък съсед, отколкото далечен брат.
11 Fiul meu, fii înțelept și înveselește-mi inima, ca să răspund celui ce mă ocărăște.
Сине мой, бъди мъдър и радвай сърцето ми, За да имам що да отговарям на онзи, който ме укорява.
12 Un om chibzuit prevede răul și se ascunde, dar simplii merg înainte și sunt pedepsiți.
Благоразумният предвижда злото и се укрива, А неразумните вървят напред - и страдат.
13 Ia-i haina celui care este garant pentru un străin; și ia o garanție de la el pentru o femeie străină.
Вземи дрехата на този, който поръчителствува за чужд; Да! Вземи залог от онзи, който поръчителствува за чужда жена.
14 Cel ce binecuvântează pe prietenul său cu voce tare, sculându-se devreme de dimineață, aceasta i se va considera un blestem.
Който става рано и благославя ближния си с висок глас, Ще се счете, като че го кълне.
15 O picurare neîncetată într-o zi foarte ploioasă și o femeie certăreață sunt la fel.
Непрестанно капене в дъждовен ден И жена крамолница са еднакви;
16 Oricine o ascunde, ascunde vântul și untdelemnul din mâna lui dreaptă, care se trădează.
Който би я обуздал, обуздал би вятъра И би хвърлил дървено масло с десницата си.
17 Fier ascute fier; tot așa un om ascute înfățișarea prietenului său.
Желязо остри желязо; Така човек остри лицето си срещу приятеля си.
18 Oricine ține smochinul va mânca din rodul lui; tot așa cel ce îngrijește pe stăpânul său va fi onorat.
Който пази смоковницата ще яде плода й, И който се грижи за господаря си ще бъде почитан.
19 Precum în apă, fața răspunde feței, tot așa inima omului răspunde omului.
Както водата отразява лице срещу лице, Така сърцето - човек срещу човека.
20 Iadul și nimicirea nu sunt pline niciodată; tot așa, ochii omului nu sunt săturați niciodată. (Sheol h7585)
Адът и погибелта не се насищат; Така и човешките очи не се насищат. (Sheol h7585)
21 Precum creuzetul pentru argint și cuptorul pentru aur, așa este un om, laudei sale.
Горнилото е за пречистване среброто и пещта за златото. А човекът се изпитва чрез онова, с което се хвали.
22 Chiar dacă ai pisa un nebun în piuă printre grăunțe cu un pisălog, totuși nechibzuința lui nu se va depărta de el.
Ако и с черясло сгрухаш безумния в кутел между грухано жито, Пак безумието му няма да се отдели от него.
23 Fii atent ca să cunoști starea turmelor tale și privește bine cirezile tale.
Внимавай да познаваш състоянието на стадата си, И грижи се за добитъка си;
24 Deoarece bogățiile nu sunt pentru totdeauna; și coroana durează din generație în generație?
Защото богатството не е вечно, И короната не трае из род в род.
25 Fânul se arată și iarba nouă apare și ierburile munților sunt strânse.
Сеното се прибира, зеленината се явява, И планинските билки се събират.
26 Mieii sunt pentru îmbrăcămintea ta și caprele sunt prețul câmpului.
Агнетата ти служат за облекло, И козлите за купуване на нива.
27 Și vei avea destul lapte de capră pentru mâncarea ta, pentru mâncarea casei tale și pentru întreținerea servitoarelor tale.
Ще има достатъчно козе мляко за храна На теб, на дома ти и за живеене на слугините ти.
