Proverbe 23
1 Când te așezi să mănânci cu un conducător, cu atenție ia aminte la ce este înaintea ta;
Ati yeroo waa nyaachuuf bulchaa tokko wajjin teessutti, waan fuula kee dura jiru hubadhuu ilaali;
2 Și pune un cuțit la gâtul tău, dacă ești un om dedat apetitului.
ati yoo nyaataaf fedhii guddaa qabaatte, qoonqoo kee irra billaa kaaʼi.
3 Nu dori delicatesele lui, fiindcă ele sunt mâncare înșelătoare.
Waan nyaanni sun nama gowwoomsuuf, miʼaa isaatti hin gaggabin.
4 Nu munci ca să fii bogat; oprește-te de la propria ta înțelepciune.
Sooromuuf jettee of hin dadhabsiisin; of qabuufis ogummaa qabaadhu.
5 Îți vei aținti ochii asupra a ceva ce nu este? Fiindcă bogățiile cu siguranță își fac aripi; ele zboară departe ca o acvilă spre cer.
Sooromni yommuu ati ija irra buufattutti ni bada; inni dhugumaan Baallee baafatee akkuma risaa gara samiitti ol barrisaatii.
6 Nu mânca pâinea aceluia ce are un ochi rău, nici nu dori delicatesele lui,
Buddeena doqnaa hin nyaatin; cidha isaas hin kajeelin;
7 Fiindcă așa cum gândește în inima lui, așa este el; Mănâncă și bea, îți spune el; dar inima lui nu este cu tine.
inni yeroo hunda waaʼee gatii yaadaatii. Inni, “Nyaadhuu dhugi” siin jedha; garaan isaa garuu si wajjin hin jiru.
8 Bucata pe care ai mâncat-o, o vei vărsa și îți vei pierde cuvintele dulci.
Ati waanuma xinnoo nyaatte sana ni diddigda; dubbii kee gaarii sana illee ni dhabda.
9 Nu vorbi în urechile unui prost, fiindcă va disprețui înțelepciunea cuvintelor tale.
Sababii inni ogummaa dubbii keetii tuffatuuf ati nama gowwaatti hin dubbatin.
10 Nu scoate pietrele vechi de hotar și nu intra în câmpurile celor fără tată,
Dhagaa daangaa durii hin dhiibin yookaan lafa qotiisaa ijoollee abbaa hin qabneetti hin darbin.
11 Fiindcă răscumpărătorul lor este puternic; va pleda împotriva ta în cauza lor.
Furiin isaanii jabaadhaatii; inni gara isaanii goree sitti falma.
12 Dedică-ți inima instruirii și urechile tale cuvintelor cunoașterii.
Qalbii kee gara gorsaatti, gurra kee immoo gara dubbii beekumsaatti deebifadhu.
13 Nu cruța copilul de la disciplinare, fiindcă dacă îl bați cu nuiaua, nu va muri.
Ijoollee kee adabachuu hin dhiisin; yoo ati arcummeedhaan adabde isaan hin duʼan.
Arcummeedhaan isaan adabiitii lubbuu isaanii duʼa oolchi. (Sheol h7585)
15 Fiul meu, dacă inima ta este înțeleaptă, inima mea se va bucura, chiar a mea.
Yaa ilma ko, yoo garaan kee ogeessa taʼe, garaan koo ni gammada;
16 Da, rărunchii mei se vor bucura când buzele tale spun lucruri drepte.
yoo arrabni kee waan qajeelaa dubbate, keessi koo baayʼee gammada.
17 Să nu invidieze inima ta pe păcătoși, ci rămâi în teama de DOMNUL cât este ziua de lungă.
Garaan kee cubbamootatti hin hinaafin; garuu yeroo hunda Waaqayyoon sodaadhu.
18 Căci cu siguranță este un viitor și așteptarea ta nu va fi stârpită.
Ati dhugumaan gara fuulduraatti abdii qabda; abdiin kees hin citu.
19 Ascultă fiul meu și fii înțelept și călăuzește-ți inima pe cale.
Yaa ilma ko, dhaggeeffadhu; ogeessa taʼi; qalbii kee daandii qajeelaa irra buufadhu.
20 Nu fi printre băutorii de vin, printre destrăbălații mâncători de carne;
Warra daadhii wayinii baayʼee dhuganitti yookaan warra foonitti gaggabanitti hin makamin;
21 Fiindcă bețivul și mâncăciosul vor ajunge la sărăcie; și somnolența va îmbrăca pe un om în zdrențe.
machooftuu fi albaadheyyiin ni hiyyoomu; hirriba baayʼisuunis moofaa nama uffachiisa.
22 Dă ascultare tatălui tău care te-a născut și nu disprețui pe mama ta când este bătrână.
Abbaa kee kan si dhalche dhagaʼi; haadha kees yeroo isheen jaartu hin tuffatin.
23 Cumpără adevărul și nu îl vinde; de asemenea înțelepciunea și instruirea și înțelegerea.
Dhugaa bitadhu malee hin gurgurin; ogummaa, qajeelfamaa fi hubannaas bitadhu.
24 Tatăl celui drept se va bucura mult, și cel ce naște un copil înțelept va avea bucurie de la el.
Abbaan nama qajeelaa gammachuu guddaa qaba; namni ilma ogeessa qabu isatti gammada.
25 Tatăl tău și mama ta vor fi veseli, și cea care te-a născut se va bucura.
Abbaan keetii fi haati kee haa gammadan; isheen si deesse sun haa ililchitu!
26 Fiul meu, dă-mi inima ta și lasă-ți ochii să observe căile mele.
Yaa ilma ko, garaa kee naa kenni; iji kees karaa koo haa ilaalu;
27 Fiindcă o curvă este un șanț adânc, și o femeie străină este o groapă strâmtă.
sagaagaltuun boolla gad fagoodhaatii, niitiin ganda labeenis boolla bishaanii dhiphaa dha.
28 De asemenea ea pândește ca după pradă și înmulțește pe călcătorii de lege între oameni.
Isheen akkuma saamtuutti riphxee nama eeggatti; namoota gidduuttis warra hin amanamne baayʼifti.
29 Cine are vaiet? Cine are întristări? Cine are certuri? Cine are bolboroseli? Cine are răni fără motiv? Cine are roșeața ochilor?
Eenyutu, “Anaaf wayyoo!” jedha? Eenyutu gadda qaba? Eenyutu lola qaba? Eenyutu komii qaba? Eenyutu sababii malee madaaʼa? Kan iji isaa diimatu eenyu?
30 Cei ce adastă îndelung la vin, cei ce se duc să caute vinul amestecat.
Warra daadhii wayinii dhuguu irra akka malee turan, warra daadhii wayinii walmakaa afaaniin qabuu dhaqanii dha.
31 Nu te uita la vin când este roșu, când își arată culoarea în pahar, când se mișcă singur.
Yeroo inni diimatutti, yeroo inni billillee keessa ol xixinniqutti, yeroo inni suuta jedhee gad buʼutti daadhii wayinii ija itti qabdee hin ilaalin.
32 La urmă mușcă precum un șarpe și înțeapă ca o viperă.
Dhuma irratti akkuma bofaa nama idda; akkuma buutiis nama ciniina.
33 Ochii tăi vor privi femei străine și inima ta va rosti lucruri perverse.
Iji kee waan haaraa arga; qalbiin kees jalʼina yaada.
34 Da, vei fi ca acela ce se întinde în mijlocul mării, sau ca acela ce se întinde în vârful unui catarg.
Ati akkuma nama walakkaa galaana guddaa ciisuu ti; akkuma nama fiixee utubaa doonii irra ciisuu taata.
35 M-au lovit, vei spune tu, și nu am fost rănit; m-au bătut și nu am simțit; când mă voi trezi? Îl voi căuta din nou.
Ati akkana jetta; “Isaan na dhaʼan; ani garuu hin miidhamne! Isaan na tuman; garuu natti hin dhagaʼamne! Ani dhugaatii biraa barbaaddachuuf yooman dammaqa?”
