Proverbe 22
1 Un nume bun este mai de ales decât mari bogății și favoare binevoitoare mai bine decât aur și argint.
За предпочитане е добро име, нежели голямо богатство, И благоволение е по-добро от сребро и злато.
2 Cel bogat și cel sărac se întâlnesc; DOMNUL este făcătorul lor al tuturor.
Богат и сиромах се срещат; Господ е Създателят на всички тях.
3 Un om chibzuit prevede răul și se ascunde, dar simplii merg înainte și sunt pedepsiți.
Благоразумният предвижда злото и се укрива. А неразумните вървят напред - и страдат.
4 Prin umilință și teama de DOMNUL sunt bogății și onoare și viață.
Наградата на смирението и на страха от Господа Е богатство, слава и живот.
5 Spini și capcane sunt în calea celui pervers; cel ce își păstrează sufletul va fi departe de ele.
Тръне и примки има по пътя на опакия, Който пази душата си се отдалечава от тях.
6 Educă un copil pe calea pe care ar trebui să meargă, și când ajunge bătrân nu se va depărta de ea.
Възпитавай детето отрано в подходящия за него път, И не ще се отклони от него, дори когато остарее.
7 Bogatul stăpânește peste sărac și cel ce ia cu împrumut este servitor al celui ce dă cu împrumut.
Богатият властвува над сиромасите, И който взема на заем е слуга на заемодавеца.
8 Cel ce seamănă nelegiuire va secera deșertăciune, și nuiaua mâniei sale se va sfârși.
Който сее беззаконие ще пожъне бедствие, И жезълът на буйството му ще изчезне.
9 Cel ce are un ochi mărinimos va fi binecuvântat, fiindcă dă săracului din pâinea lui.
Който има щедро око ще бъде благословен Защото дава от хляба си на сиромаха.
10 Alungă batjocoritorul și cearta se va duce; da, discordia și ocara vor înceta.
Изпъди присмивателя и препирнята ще се махне, И свадата и позорът ще престанат.
11 Cel ce iubește puritatea inimii, pentru harul buzelor sale împăratul îi va fi prieten.
Който обича чистота в сърцето И има благодатни устни, царят ще му бъде приятел.
12 Ochii DOMNULUI păstrează cunoașterea și el răstoarnă cuvintele călcătorului de lege.
Очите на Господа пазят онзи, който има знание, И той осуетява думите на коварния.
13 Leneșul spune: Este un leu afară, voi fi ucis pe străzi.
Ленивецът казва: Лъв има вън! Ще бъда убит всред улиците!
14 Gura femeilor străine este o groapă adâncă; cel ce este detestat de DOMNUL va cădea în ea.
Устата на чужди жени са дълбока яма, И оня, на когото Господ се гневи, ще падне в нея.
15 Nechibzuința este legată în inima unui copil, dar nuiaua disciplinării o va alunga departe de la el.
Безумието е вързано в сърцето на детето, Но тоягата на наказанието ще го изгони от него.
16 Cel ce oprimă pe sărac ca să își mărească bogățiile și cel ce dă celui bogat, vor ajunge cu siguranță la lipsă.
Който угнетява сиромаха, за да умножи богатството си, И който дава на богатия, непременно ще изпадне в немотия.
17 Apleacă-ți urechea și ascultă cuvintele celui înțelept și dedică-ți inima cunoașterii mele.
Приклони ухото си та чуй думите на мъдрите, И взимай присърце моето знание,
18 Fiindcă este un lucru plăcut dacă le ții înăuntrul tău; ele vor fi întru totul potrivite pe buzele tale.
Защото е приятно, ако ги пазиш вътре в себе си, И ако бъдат всякога готови върху устните ти.
19 Eu ți-am făcut cunoscută astăzi, tocmai ție, pentru ca încrederea ta să fie în DOMNUL.
За да бъде упованието ти на Господа, Аз те научих на тях днес - да! тебе.
20 Nu ți-am scris lucruri alese în sfaturi și cunoaștere,
Не писах ли ти хубави неща От съвет и знание.
21 Ca să îți fac cunoscută certitudinea cuvintelor adevărului, ca să răspunzi cu cuvintele adevărului acelora ce trimit la tine?
За да те направя да познаеш верността на думите на истината, Та да отговаряш с думи на истината на ония, които те пращат?
22 Nu jefui pe sărac, pentru că el este sărac; nici nu asupri pe cel nenorocit la poartă,
Не оголвай сиромаха, защото той е беден, Нито притеснявай в портата угнетения,
23 Fiindcă DOMNUL va pleda în cauza lor și va prăda sufletul acelora ce i-au prădat.
Защото Господ ще защити делото им, И ще оголи живота на ония, които са ги оголили.
24 Nu te împrieteni cu un om mânios și nu merge împreună cu un om furios,
Не завързвай приятелство с ядовит човек, И не ходи с гневлив човек.
25 Ca nu cumva să înveți căile lui și să obții o capcană pentru sufletul tău.
Да не би да научиш пътищата му, И да приготвиш примка за душата си.
26 Nu fi unul dintre cei ce bat palma, sau din cei care sunt garanți pentru datorii.
Не бъди от тия, които дават ръка, От тия, които стават поръчители за дългове,
27 Dacă nu ai nimic de plătit, de ce să ia patul tău de sub tine?
Ако нямаш с какво да платиш, Защо да вземат постелката ти изпод тебе?
28 Nu scoate vechea piatră de hotar, pe care părinții tăi au pus-o.
Не премествай старите межди, Които са положили бащите ти.
29 Vezi tu un om harnic în ocupația lui? El va sta în picioare înaintea împăraților; nu va sta în picioare înaintea celor neînsemnați.
Видял ли си човек трудолюбив в работата си? Той ще стои пред царе, няма да стои пред неизвестни хора.
