Proverbe 20
1 Vinul este un batjocoritor, băutura tare este zgomotoasă; și oricine este înșelat cu ele nu este înțelept.
Divai en jajaro to kongʼo en koko; ngʼat motelne kodgi onge rieko.
2 Spaima unui împărat este ca răgetul unui leu; oricine îl provoacă la mânie păcătuiește împotriva propriului suflet.
Mirimb ruoth chalo gi ruto mar sibuor; ngʼat momiyo obedo gi gero lalo ngimane.
3 Este onoare pentru un om să se oprească de la ceartă, dar fiecare nebun se va amesteca.
Enobed luor maduongʼ ne ngʼatno ma dagi dhawo, to joma ofuwo duto ohero dhawo.
4 Cel leneș nu va ara din cauza frigului; de aceea va cerși la seceriș și nu va avea nimic.
Jasamuoyo ok pur puothe e kinde mowinjore; omiyo e kinde mar keyo omanyo, to ok oyud gimoro.
5 Sfatul în inima omului este ca apa adâncă, dar un om al înțelegerii îl va scoate afară.
Dwaro mar chuny dhano chalo gi pi matut, to ngʼat man-gi winjo twomogi.
6 Cei mai mulți oameni vor vesti fiecare propria bunătate, dar cine poate găsi un om credincios?
Ji mangʼeny wacho ni gin gihera ma adiera; to ngʼat ma ja-adiera, en ngʼa ma diyude?
7 Cel drept umblă în integritatea sa; copiii lui sunt binecuvântați după el.
Ngʼat makare nigi ngima ma ok ocha; nyithinde nigi gweth bangʼe.
8 Un împărat care șade pe tronul de judecată risipește tot răul cu ochii săi.
Ka ruoth obedo e kome mondo ongʼad bura; opiedho weche maricho duto gi wangʼe.
9 Cine poate spune: Mi-am curățit inima, sunt purificat de păcatul meu?
En ngʼa manyalo wacho niya, “Aserito chunya maler; aler kendo aonge richo?”
10 Greutăți diferite și măsuri diferite, amândouă sunt același fel de urâciune pentru DOMNUL.
Rapim ma ok nikare gi pimo ma ok kare, Jehova Nyasaye mon kodgi duto.
11 Chiar un copil este cunoscut prin faptele sale, dacă lucrarea sa este pură și dacă este dreaptă.
Kata mana nyathi ingʼeyo gi timbene, omiyo ingʼeyo ka kite obidhore kata ni kare.
12 Urechea care aude și ochiul care vede, DOMNUL le-a făcut chiar pe amândouă.
It mawinjo gi wangʼ maneno, Jehova Nyasaye ema osechweyo gik moko ariyogo.
13 Nu iubi somnul, ca nu cumva să ajungi la sărăcie; deschide-ți ochii și te vei sătura cu pâine.
Kik iher nindo nono to ibiro bedo jachan, bed kineno to ok ibi chando chiemo.
14 Rău! Rău! spune cumpărătorul, dar după ce pleacă pe calea sa, atunci se fălește.
Jangʼiewo wacho niya, “Ok ber ngangʼ, ok ber ngangʼ!” To bangʼe owuok odhiyo ka osungore ni ongʼiewo gi nengo mayot.
15 Este aur și o mulțime de rubine, dar buzele cunoașterii sunt bijuterie de preț.
Dhahabu nitie, kendo kite ma nengogi tek bende nitie mogundho, to dhok mawacho weche mag ngʼeyo gin kaka mula mabeyo mayudo tek.
16 Ia-i haina celui care este garant pentru un străin și ia o garanție de la el pentru o femeie străină.
Kaw law ngʼat mochungʼne ngʼat mokia kaka singo; mak gino mosingorego, ka otimo kamano ni dhako majabayo.
17 Pâinea înșelăciunii este dulce pentru un om, dar după aceea gura i se va umple cu pietriș.
Chiemo moyud e yo ma ok kare mit ne ngʼato, to achien omuodore mana ka kuoyo.
18 Fiecare scop este întemeiat prin sfat; și cu sfat bun fă război.
Los chenro ka ikonyori gi ngʼado rieko; ka ichako lweny to dwar ikruok maber.
19 Cel ce umblă ca un bârfitor dezvăluie taine; de aceea nu te amesteca cu cel ce flatează cu buzele sale.
Fuongʼo wach ketho genruok; omiyo tangʼ ni ngʼato ma wuoyo mathoth.
20 Oricine înjură pe tatăl său, sau pe mama sa, lampa lui va fi stinsă în negrul întunericului.
Ka ngʼato okwongʼo wuon mare kata min mare, to ngimane norum mana ka taya motho e mudho molil.
21 O moștenire poate fi obținută în grabă la început, dar sfârșitul ei nu va fi binecuvântat.
Mwandu moyud motelo e yo mayot ok bi bedo konyruok e kinde machien.
22 Nu spune: Voi răsplăti răul! Ci așteaptă pe DOMNUL și el te va salva.
Kik iwach niya, “Abiro chulo kuor kuom rachni motimna!” Bed kirito Jehova Nyasaye to obiro resi.
23 Greutăți diferite sunt urâciune pentru DOMNUL, și o balanță înșelătoare nu este bună.
Jehova Nyasaye mon gi rapim mag miriambo, kendo rapim ma ok kare ok miye mor.
24 Umbletele omului sunt de la DOMNUL; cum poate atunci un om să înțeleagă propria cale?
Okange mag ngʼato ichiko gi Jehova Nyasaye. Ere kaka ngʼato nyalo ngʼeyo yore owuon?
25 Este o cursă pentru omul care mănâncă ceea ce este sfânt și după promisiuni face cercetare.
En obadho ne ngʼato masingo gimoro ka ok oparo, to achien eka oparo singruokne.
26 Un împărat înțelept risipește pe cei stricați și trece cu roata peste ei.
Ruoth mariek riembo joma timbegi richo; okumogi ma ok okechogi.
27 Duhul omului este candela DOMNULUI, cercetând toate părțile adânci ale pântecelui.
Taya mar Jehova Nyasaye manyo chuny dhano, kendo omanyo chunye ma iye.
28 Mila și adevărul păstrează pe împărat, și tronul său este susținut prin milă.
Hera kod adiera miyo ruoth bedo gi kwe, nikech hera, lochne bedo motegno.
29 Gloria tinerilor este puterea lor, și frumusețea bătrânilor este părul cărunt.
Sunga ma yawuowi nigo e teko margi, to lwar en duongʼ ne jodongo.
30 Învinețirea unei răni curăță de rău; la fel și loviturile, părțile ascunse ale pântecelui.
Goch kod adhonde pwodho richo, to chwat loso maler chuny maiye.
