Proverbe 20
1 Vinul este un batjocoritor, băutura tare este zgomotoasă; și oricine este înșelat cu ele nu este înțelept.
Ju kiti hi nuijat le chatvei sosah ahin, khamna thei kiti jong hi kanah le baotamna jeng ahi. Khamna theija lop chu miching ahipoi.
2 Spaima unui împărat este ca răgetul unui leu; oricine îl provoacă la mânie păcătuiește împotriva propriului suflet.
Lengpa lunghan kigin nahi keipi bahkai ngih tobang ahin, koi hileh lengpa phin lung hang chan chu ahinkhoa tijat umtah ahi.
3 Este onoare pentru un om să se oprească de la ceartă, dar fiecare nebun se va amesteca.
Kinah baotamna’a kon kidalse ding hi mijabolna ahin, mingol kiti chu mitoh kina’a baotamji ahi.
4 Cel leneș nu va ara din cauza frigului; de aceea va cerși la seceriș și nu va avea nimic.
Koi hileh nipi laiya natong nom lou chun, thaset jeh’a chang-at ding amujou lou ding ahi.
5 Sfatul în inima omului este ca apa adâncă, dar un om al înțelegerii îl va scoate afară.
Mihem khat in alunggil’a angaito hi twi thuh tah tobang ahin, hinlah thil hetkhen themna nei mihem dingin; hitobang thuh tah chu twi thal’a athal ding ahi.
6 Cei mai mulți oameni vor vesti fiecare propria bunătate, dar cine poate găsi un om credincios?
Mihem tampin ama ama kitahna cheh aphon ding, hinlah mihem kitah mong koijin amudoh tadem?
7 Cel drept umblă în integritatea sa; copiii lui sunt binecuvântați după el.
Hitobang mi chu lungthim dihtah’a lamlha pa ahin, anungjui-ah achapa te jeng jong phatthei chang ding ahi.
8 Un împărat care șade pe tronul de judecată risipește tot răul cu ochii săi.
Athuthanna laltouna’a tou lengpan, ijakai amit tenin aven ase le apha atetoh jin ahi.
9 Cine poate spune: Mi-am curățit inima, sunt purificat de păcatul meu?
Mihem koiham, “Kalung thim kasutheng in; kachonsetna kon in katheng tai,” tia sei ngam ding?
10 Greutăți diferite și măsuri diferite, amândouă sunt același fel de urâciune pentru DOMNUL.
Thil tena dihlou le thil tena kitoh lou chu, Pakai dinga thet umtah ahi cheh lhon e.
11 Chiar un copil este cunoscut prin faptele sale, dacă lucrarea sa este pură și dacă este dreaptă.
Naosen jeng jong achaloh aum chan in, itobang mi ahi aphongdoh in; hijeh chun athilbol chu adih ham athenga ham ti aseidoh theijin ahi.
12 Urechea care aude și ochiul care vede, DOMNUL le-a făcut chiar pe amândouă.
Kho jahna bikol hihen chule kho muna mit hijongleh, anitah’a Pakaiyin asem ahi.
13 Nu iubi somnul, ca nu cumva să ajungi la sărăcie; deschide-ți ochii și te vei sătura cu pâine.
Imut ding bou gel hih hel’in, ajeh chu vaichatnan nahin phah lo ding ahi; na mit teni hasah inlang vetan, chutileh an neh ding neng jeng junga nanei ding ahi.
14 Rău! Rău! spune cumpărătorul, dar după ce pleacă pe calea sa, atunci se fălește.
Thilchoa pang pan, “Man bei ahibouve,” atin, hinlah ama chu achemang teng hoitho nan adim jitai.
15 Este aur și o mulțime de rubine, dar buzele cunoașterii sunt bijuterie de preț.
Chihna le hetna kamsung'a kon thucheng hohi, sana le song mantam sang in aman tamjon ahi.
16 Ia-i haina celui care este garant pentru un străin și ia o garanție de la el pentru o femeie străină.
Hetkhah louhel mi kom’a thilman a kitungsa mipa chu, aponsil aboncha kichom peh a; chule hetphah louhel mite dinga hitobang mihem chu kiman jeng thei ahidem?
17 Pâinea înșelăciunii este dulce pentru un om, dar după aceea gura i se va umple cu pietriș.
Koitobang khat dingin changlhah kigua kine hi atui chomdan’in angaito in, hinlah phat chomkhat jouteng akamsunga song chang tobang adim jin ahi.
18 Fiecare scop este întemeiat prin sfat; și cu sfat bun fă război.
Ki-thumop to themna jeh’in thilgon ho alolhing thei jin, chingthei tah’a kilam kaina jeh’a galsat’a kikonji ahi.
19 Cel ce umblă ca un bârfitor dezvăluie taine; de aceea nu te amesteca cu cel ce flatează cu buzele sale.
Akam tam le seiding hol’a chun thuguh jouse aseidoh jin, hijeh chun ngol the thua thuseipa chutoh kivop hih in.
20 Oricine înjură pe tatăl său, sau pe mama sa, lampa lui va fi stinsă în negrul întunericului.
Koi hileh anu le apa gaosap chan chu, muthim lah’a athao mei kimut mit peh tei ding ahi.
21 O moștenire poate fi obținută în grabă la început, dar sfârșitul ei nu va fi binecuvântat.
Apatna kino chenga kimuji nei le gou chu, achaina lam tengleh phattheina bei ding ahitai.
22 Nu spune: Voi răsplăti răul! Ci așteaptă pe DOMNUL și el te va salva.
“Keiman thilse ka lethuh ding ahi,” tinjong seihih in; Pakai ngah in chule Aman na kithopi tei ding ahi.
23 Greutăți diferite sunt urâciune pentru DOMNUL, și o balanță înșelătoare nu este bună.
Thil tena adihlouva kimangcha chu, Pakai dinga dei-umlou tah ahi; chule thil asao le achom tena adihlou jong chu aphapoi.
24 Umbletele omului sunt de la DOMNUL; cum poate atunci un om să înțeleagă propria cale?
Pakai thusah jal’a bou mihem in akal asonji ahin, achutileh mihem in amacham tah’a akalsonna ding iti ahetkhen thei ding ham?
25 Este o cursă pentru omul care mănâncă ceea ce este sfânt și după promisiuni face cercetare.
Ama deidan tah a, “Hiche hi thil theng ahibouve,” tia sei chu; kipal lhuhna dinga thangkol kisong ahin, hiche hin Pakaija kitepna le kigahna chu amin mai maija aphondoh ahi.
26 Un împărat înțelept risipește pe cei stricați și trece cu roata peste ei.
Lengpa ching thei tah chun migilouho pum’a kijap bangin ajapdoh jin, achunga akol-in akipei lele sah jin ahi.
27 Duhul omului este candela DOMNULUI, cercetând toate părțile adânci ale pântecelui.
Mihem lhagao kiti hi Pakai thaomei vah ahin, hijeh chun mihem lunggil hi ahesoh keijin ahi.
28 Mila și adevărul păstrează pe împărat, și tronul său este susținut prin milă.
Kitahna le tantih neilouva ngailutna chun lengpa ahinso ahin, Alaltouna jeng jong ngailutnan ahendet ahibouve.
29 Gloria tinerilor este puterea lor, și frumusețea bătrânilor este părul cărunt.
Gollhang ho loupina hi athahat jal-u ahin, tehseho melhoina vang hi asam kan’u hi ahi.
30 Învinețirea unei răni curăță de rău; la fel și loviturile, părțile ascunse ale pântecelui.
Thilse doudalna’a tahsa kijepna maha chu damdoi phatah ahin, hitobang kijepna chun mihem lung laigil geija asuhtheng ahi.
