< Proverbe 19 >
1 Mai bine săracul care umblă în integritatea lui, decât cel pervers în buzele lui și este un prost.
Nasaysayaat ti nakurapay a tao nga agbibiag iti kinalinteg ngem iti maysa a maag a dakes ti panagsasaona.
2 De asemenea, nu este bine ca sufletul să fie lipsit de cunoaștere; și cel ce se grăbește cu picioarele sale păcătuiește.
Kasta met, a saan a nasayaat ti agtarigagay nga awanan iti pannakaammo, ken ti tumaray a nakaparpartak ket maiyaw-awan iti dalan.
3 Nechibzuința omului îi pervertește calea, și inima sa se înfurie împotriva DOMNULUI.
Ti kinamaag ti maysa a tao ti mangdadael iti biagna, ken busbusorenna ni Yahweh.
4 Averea face mulți prieteni, dar săracul este separat de aproapele său.
Umado ti gagayyem gapu iti kinabaknang, ngem maisina ti nakurapay a tao kadagiti gagayyemna.
5 Un martor fals nu va rămâne nepedepsit și cel ce vântură minciuni nu va scăpa.
Saan a mabalin a saan a madusa ti maysa a palso a saksi, ken saan a makalibas ti agisawsawang iti inuulbod.
6 Mulți vor implora favoarea prințului, și fiecare om este prietenul celui ce dă daruri.
Adunto dagiti dumawat iti pabor manipud iti mannangited a tao, ken tunggal maysa ket gayyem ti manangted iti sagut.
7 Toți frații celui sărac îl urăsc; cu cât mai mult se îndepărtează prietenii lui de el? El îi urmărește cu vorbe, totuși ei îi lipsesc.
Amin a kakabsat ti nakurapay a tao ket kagurada isuna; ad-adda pay ngarud nga ad-adaywan isuna dagiti gagayyemna! Aw-awaganna ida, ngem awandan.
8 Cel ce obține înțelepciune își iubește propriul suflet; cel ce păstrează înțelegerea va găsi binele.
Ti mangnaynayon iti kinasiribna ket ipatpategna ti bukodna a biag; ti mangsalsalimetmet iti pannakaawat ket makabirok iti naimbag.
9 Un martor fals nu va rămâne nepedepsit și cel ce vântură minciuni va pieri.
Saan a mabalin a saan a madusa ti maysa a palso a saksi, ngem mapukaw ti agisawsawang iti inuulbod.
10 Desfătarea nu este potrivită pentru un prost; cu atât mai puțin pentru un servitor să aibă conducere peste prinți.
Saan a rumbeng nga agbiag iti narang-ay ti maysa a maag - ad-adda a saan a rumbeng nga iturayan ti maysa a tagabu dagiti prinsipe.
11 Discernământul unui om amână mânia sa; și este gloria lui să treacă cu vederea o fărădelege.
Ti pannakaammo ti mangmangted iti kabaelan iti maysa a tao tapno saan a nalaka a makaunget, ken pakaidayawanna ti panangpalabasna iti nagbasolanda kenkuana.
12 Furia împăratului este ca răgetul leului, dar favoarea lui este ca roua peste iarbă.
Ti pungtot ti ari ket kasla panagngernger ti urbon a leon, ngem ti asina ket kasla linnaaw kadagiti karuotan.
13 Un fiu prost este nenorocirea tatălui său, și certurile soției sunt picurare neîncetată.
Ti maag nga anak ket pakaibabainan ti amana, ken ti dumanayudom nga asawa a babai ket kas iti danum nga agtedtedted a kanayon.
14 Casa și averile sunt moștenirea părinților, și o soție chibzuită este de la DOMNUL.
Ti balay ken kinabaknang ket matawtawid manipud kadagiti nagannak, ngem ti nanakem nga asawa a babai ket aggapu kenni Yahweh.
15 Lenevia te aruncă într-un somn adânc, și un suflet trândav va suferi foame.
Ti kinasadut ket paturogenna ti tao, ngem agbisin ti tao a saanna a kayat ti agtrabaho.
16 Cel ce păstrează porunca își păstrează propriul suflet, dar cel care își disprețuiește căile va muri.
Ti tao a mangtungtungpal iti bilin ket salsaluadanna ti biagna, ngem matay ti tao a saan a mangutob iti maipanggep kadagiti wagasna.
17 Cel ce are milă de sărac împrumută DOMNULUI, și ceea ce el a dat, el îi va plăti din nou.
Ti siasinoman a naasi kadagiti nakurapay ket kasla padpadawatanna ni Yahweh, ket bayadanto ni Yahweh isuna kadagiti inaramidna.
18 Disciplinează pe fiul tău cât este speranță și nu lăsa sufletul tău să cedeze din cauza plânsului său.
Disiplinaam ti anakmo kabayatan nga adda pay namnama, ken saanmo koma nga itulok a mapukaw ti biagna.
19 Un om al unei mari furii va suferi pedeapsă; deoarece, dacă îl eliberezi, totuși va trebui să o faci din nou.
Masapul a bayadan ti tao a managpungtot ti pannusa; no ispalem isuna, masapul nga aramidem daytoy iti mamindua.
20 Ascultă sfatul și primește instruirea, ca să fii înțelept la sfârșitul tău.
Denggem ti balakad ken awatem ti pannursuro, tapno sumiribka agingga iti pagpatinggaan ti biagmo.
21 Multe sunt planurile în inima unui om; totuși sfatul DOMNULUI, acela va sta în picioare.
Adu dagiti plano iti puso ti maysa a tao, ngem ti plano ni Yahweh ti matungpal.
22 Dorința unui om este bunătatea sa, și un om sărac este mai bun decât un mincinos.
Ti kinapudno ti tartarigagayan ti maysa a tao, ken nasaysayaat ti nakurapay a tao ngem ti ulbod.
23 Teama de DOMNUL tinde la viață, și cel ce o are va trăi satisfăcut; nu va fi vizitat de rău.
Ti panangidaydayaw kenni Yahweh ti mangiturturong kadagiti tattao iti biag; mapnek ti siasinoman nga addaan kadagitoy ken saan a madangran.
24 Un leneș își ascunde mâna în sân și nici măcar nu și-o duce la gură din nou.
Idisso ti sadut ti imana iti pinggan; a saanna payen a maingato daytoy nga isubo iti ngiwatna.
25 Lovește pe batjocoritor și cel simplu va lua seama; și mustră pe unul ce are înțelegere și el va înțelege cunoașterea.
No dangram ti mananglais, agbalin a nanakem ti nengneng; ilintegmo ti adda pannakaawatna ket magun-odnanto ti pannakaammo.
26 Cel ce jefuiește pe tată și își alungă mama, este un fiu care face rușine și aduce ocară.
Ti tao a taktakawanna ti amana ken pagtaltalawenna ti inana ket anak a mangipapaay iti pakaibabainan ken pakaum-umsian.
27 Încetează, fiul meu, să asculți instruirea care te abate de la cuvintele cunoașterii.
No isardengmo ti dumngeg iti pannursuro, anakko, malipatam dagiti sasao iti pannakaammo.
28 Un martor neevlavios batjocorește judecata, și gura celui stricat mănâncă nelegiuire.
Lalaisen ti dakes a saksi ti hustisia, ken tiltilmunen ti ngiwat dagiti nadangkes ti basol.
29 Judecăți sunt pregătite pentru batjocoritori și lovituri pentru spatele proștilor.
Nakasaganan ti panangukom para kadagiti mananglais, ken ti saplit para kadagiti bukot dagiti maag.