Proverbe 18
1 Prin dorință un om, separându-se, caută și se amestecă cu toată înțelepciunea.
Ngʼat ma ok jahera dwaro mana gige ok owinj puonj moro amora.
2 Un prost nu își găsește plăcerea în înțelegere, ci în descoperirea inimii sale.
Ngʼat mofuwo ok mor kod winjo wach to omor mana gi wacho paroge owuon.
3 Când vine cel stricat vine și disprețul, și cu mârșăvia, ocara.
Ka richo biro, e kaka achaya biro, to wichkuot kelo duwruok.
4 Cuvintele gurii unui om sunt ca ape adânci, iar izvorul înțelepciunii ca un pârâu revărsat.
Weche mag dho ngʼato tut ka nam, to soko mar rieko en aora mabubni kamol.
5 Nu este bine a părtini persoana celui stricat, [nu este bine] a doborî pe cel drept în judecată.
Ok en gima ber chwako ngʼat ma timbene richo kata ketho buch ngʼato maonge ketho.
6 Buzele prostului intră în ceartă și gura lui cere lovituri.
Lew ngʼat mofuwo kelone dhawo, to dhoge luongo goch.
7 Gura unui prost îi este nimicire și buzele lui sunt capcana sufletului său.
Dho ngʼat mofuwo ema tieke, to lewe ema bedo obadho ne ngimane.
8 Vorbele unui bârfitor sunt ca rănile și coboară în părțile cele mai adânci ale pântecelui.
Weche mag kuoth chalo gi chiemo mamit; gidhiyo e chuny dhano ma iye.
9 Cel care de asemenea lenevește în lucrul său este frate cu cel care risipește mult.
Ngʼat ma jasamuoyo e tich en owadgi ngʼat maketho gik moko.
10 Numele DOMNULUI este un turn puternic; cel drept aleargă înăuntrul lui și este în siguranță.
Nying Jehova Nyasaye en ohinga maratego, ngʼat makare ringo ma pond kanyo kendo yud resruok.
11 Averea bogatului este cetatea lui tare și ca un zid înalt în îngâmfarea lui.
Mwandu mar jomoko e ohinga mochiel motegno ma gigengʼorego, giparo ni en ohinga maonge ngʼama nyalo muko.
12 Înainte de nimicire, inima omului este îngâmfată; și înaintea onoarei, este umilință.
Kapok ngʼato opodho, to sunga bedo e chunye, to muolo kelo pak.
13 Cel ce răspunde la un lucru înainte să îl audă, aceasta este prostie și rușine pentru el.
Chik iti kapok idwoko wach; ka ok itimo kamano to ibedo mofuwo kendo ikelo wichkuot.
14 Duhul unui om îi va sprijini neputința, dar cine poate purta un duh rănit?
Chuny ngʼato sire e tuo, to chuny mool, en ngʼa manyalo konyo?
15 Inima celui chibzuit obține cunoaștere și urechea celui înțelept caută cunoaștere.
Chuny ma weche donjone yudo ngʼeyo; to it mariek dwaro mondo weche odonjne.
16 Darul unui om îi face loc și îl aduce înaintea oamenilor însemnați.
Chiwo yawo yo ne ngʼat machiwo kendo tere e nyim jomadongo.
17 Primul în propria sa cauză pare drept, dar vine aproapele său și îl cercetează.
Ngʼat mokwongo keto wachne nenore ni en kare, nyaka ngʼat machielo bi maket penjo ne wachneno.
18 Sorțul face să înceteze certurile și separă între cei puternici.
Goyo ombulu tieko larruok kendo thego joma roteke.
19 Un frate ofensat este mai greu de câștigat decât o cetate tare, și certurile lor sunt ca zăbrelele unui castel.
Kiketho ne owadu to duoge iri tek mana kadonjo e dala maduongʼ mochiel motegno; to larruok chalo gi dhorangeye mag dala modin gi lodi.
20 Pântecele unui om va fi săturat cu rodul gurii sale; și cu câștigul buzelor sale se va îndestula.
Wach mawuok e dho ngʼato ema miyo ngʼato yiengʼ; keyo mar dhoge ema miyo oyiengʼ.
21 Moarte și viață sunt în puterea limbii, și cei ce o iubesc vor mânca din rodul ei.
Lep nigi teko mar ngima kod tho, to jogo mohere biro chamo olembe.
22 Oricine găsește o soție găsește un lucru bun și obține favoare de la DOMNUL.
Ngʼatno moyudo dhako onwangʼo gima ber kendo oyudo ngʼwono moa kuom Jehova Nyasaye.
23 Săracul folosește rugăminți, dar cel bogat răspunde cu asprime.
Ngʼat ma jachan ywak kokwayo ngʼwono, to ngʼat ma jamoko dwoko gi gero.
24 Un om care are prieteni trebuie să se arate el însuși prietenos; și este un prieten care se lipește mai aproape ca un frate.
Ngʼat man-gi osiepe mangʼeny nyalo chopo e kethruok to nitie osiep moro masiko buti machiegni maloyo owadu.
