Proverbe 15
1 Un răspuns blând înlătură furia, dar cuvintele apăsătoare întărâtă mânia.
Blag odgovor ublažava jarost, a riječ osorna uvećava srdžbu.
2 Limba înțelepților folosește corect cunoașterea, dar gura proștilor revarsă nechibzuință.
Jezik mudrih ljudi proslavlja znanje, a usta bezumnih prosipaju ludost.
3 Ochii DOMNULUI sunt în fiecare loc, privind răul și binele.
Oči su Jahvine na svakome mjestu i budno motre i zle i dobre.
4 O limbă sănătoasă este un pom al vieții, dar perversitate în ea este o spărtură în duh.
Blaga je besjeda drvo života, a pakosna je rana duhu.
5 Un nebun disprețuiește instruirea tatălui său, dar cel ce dă atenție mustrării este chibzuit.
Luđak prezire pouku oca svog, a tko ukor prima, pametno čini.
6 În casa celui drept este mult tezaur, dar în veniturile celui stricat este tulburare.
U pravednikovoj je kući mnogo blaga, a opaki zarađuje propast svoju.
7 Buzele celor înțelepți răspândesc cunoaștere, dar inima proștilor nu face la fel.
Usne mudrih siju znanje, a srce je bezumnika nepostojano.
8 Sacrificiul celor stricați este urâciune pentru DOMNUL, dar rugăciunea celor integri este desfătarea lui.
Žrtva opakog mrska je Jahvi, a mila mu je molitva pravednika.
9 Calea celui stricat este urâciune pentru DOMNUL, dar el iubește pe cel ce urmează dreptatea.
Put opakih Jahvi je mrzak, a mio mu je onaj koji ide za pravicom.
10 Disciplinarea este apăsătoare pentru cel ce părăsește calea, iar cel ce urăște mustrarea va muri.
Oštra kazna čeka onog tko ostavlja pravi put, a umrijet će tko mrzi ukor.
11 Iad și distrugere sunt înaintea DOMNULUI; cu cât mai mult sunt atunci inimile copiilor oamenilor. (Sheol h7585)
I Šeol i Abadon stoje pred Jahvom, a nekmoli srca sinova ljudskih. (Sheol h7585)
12 Un batjocoritor nu iubește pe cel care îl mustră, nici nu se va duce la cei înțelepți.
Podsmjevač ne ljubi onog tko ga kori: on se ne druži s mudrima.
13 O inimă veselă face înfățișarea voioasă, dar prin întristarea inimii duhul este frânt.
Veselo srce razvedrava lice, a bol u srcu tjeskoba je duhu.
14 Inima celui ce are înțelegere caută cunoaștere, dar gura proștilor se hrănește din nechibzuință.
Razumno srce traži znanje, a bezumnička se usta bave ludošću.
15 Toate zilele celui nenorocit sunt rele, dar cel cu o inimă veselă are un ospăț neîncetat.
Svi su dani bijednikovi zli, a komu je srce sretno, na gozbi je bez prestanka.
16 Mai bine puțin, cu teamă de DOMNUL, decât mare tezaur cu tulburare.
Bolje je malo sa strahom Gospodnjim nego veliko blago i s njime nemir.
17 Mai bine o masă cu verdețuri unde este iubire, decât boul legat la iesle și ura cu el.
Bolji je obrok povrća gdje je ljubav nego od utovljena vola gdje je mržnja.
18 Un om furios stârnește certuri, dar cel încet la mânie liniștește cearta.
Gnjevljiv čovjek zameće svađu, a ustrpljiv utišava raspru.
19 Calea leneșului este ca o îngrăditură de spini, dar calea celor drepți este netezită.
Put je ljenivčev kao glogov trnjak, a utrta je staza pravednika.
20 Un fiu înțelept face veselie tatălui, dar un om prost disprețuiește pe mama sa.
Mudar sin veseli oca, a bezumnik prezire majku svoju.
21 Nechibzuința este bucurie pentru cel lipsit de înțelepciune, dar un om al înțelegerii umblă cu integritate.
Ludost je veselje nerazumnomu, a razuman čovjek pravo hodi.
22 Fără sfat, scopurile sunt dezamăgite, dar în mulțimea sfătuitorilor sunt ele întemeiate.
Ne uspijevaju nakane kad nema vijećanja, a ostvaruju se gdje je mnogo savjetnika.
23 Un om are bucurie prin răspunsul gurii sale; și ce bun este un cuvânt spus la timpul potrivit!
Čovjek se veseli odgovoru usta svojih, i riječ u pravo vrijeme - kako je ljupka!
24 Pentru cel înțelept calea vieții este deasupra, ca el să se depărteze de iadul de dedesubt. (Sheol h7585)
Razumnu čovjeku put života ide gore, da izmakne carstvu smrti koje je dolje. (Sheol h7585)
25 DOMNUL va dărâma casa celui mândru, dar el va întemeia hotarul văduvei.
Jahve ruši kuću oholima, a postavlja među udovici.
26 Gândurile celor stricați sunt urâciune pentru DOMNUL, dar cuvintele celor puri sunt cuvinte plăcute.
Mrske su Jahvi zle misli, a dobrostive riječi mile su mu.
27 Cel lacom de câștig își tulbură casa, dar cel ce urăște mitele, va trăi.
Tko se grabežu oda, razara svoj dom, a tko mrzi mito, živjet će.
28 Inima celui drept studiază ca să răspundă, dar gura celor stricați revarsă lucruri rele.
Pravednikovo srce smišlja odgovor, a opakomu usta govore zlobom.
29 DOMNUL este departe de cei stricați, dar el ascultă rugăciunea celor drepți.
Daleko je Jahve od opakih, a uslišava molitvu pravednih.
30 Lumina ochilor bucură inima, și o veste bună îngrașă oasele.
Bistar pogled razveseli srce i radosna vijest oživi kosti.
31 Urechea care ascultă mustrarea vieții locuiește printre cei înțelepți.
Uho koje posluša spasonosan ukor prebiva među mudracima.
32 Cel ce refuză instruirea își disprețuiește propriul său suflet, dar cel ce ascultă mustrarea obține înțelegere.
Tko odbaci pouku, prezire vlastitu dušu, a tko posluša ukor, stječe razboritost.
33 Teama de DOMNUL este instruirea înțelepciunii, și înaintea onoarei este umilința.
Strah je Gospodnji škola mudrosti, jer pred slavom ide poniznost.
