Proverbe 14
1 Fiecare femeie înțeleaptă își zidește casa, dar nechibzuita o dărâmă cu mâinile ei.
Мудра жена зида кућу своју, а луда својим рукама раскопава.
2 Cel ce umblă în integritatea lui se teme de DOMNUL, dar cel ce este pervers în căile sale îl disprețuiește.
Ко ходи право, боји се Господа; а ко је опак на својим путевима, презире Га.
3 În gura celui nebun este un toiag al mândriei, dar buzele celor înțelepți îi vor păstra.
У устима је безбожниковим прут охолости, а мудре чувају уста њихова.
4 Unde nu sunt boi, ieslea este curată; dar mult câștig este prin tăria boului.
Где нема волова, чисте су јасле; а обилата је летина од силе воловске.
5 Un martor credincios nu minte, dar un martor fals vântură minciuni.
Истинит сведок не лаже, а лажан сведок говори лаж.
6 Un batjocoritor caută înțelepciunea și nu o găsește, dar cunoașterea este ușoară pentru cel ce înțelege.
Подсмевач тражи мудрост, и не находи је; а разумном је знање лако наћи.
7 Pleacă din prezența unui om prost, când nu găsești în el buzele cunoașterii.
Иди од човека безумног, јер нећеш чути паметне речи.
8 Înțelepciunea celui chibzuit este să cunoască propria sa cale, dar nechibzuința proștilor este înșelăciune.
Мудрост је паметног да пази на пут свој, а безумље је безумних превара.
9 Nebunii iau în râs păcatul, dar printre drepți este favoare.
Безумнима је шала грех, а међу праведнима је добра воља.
10 Inima își cunoaște propria ei amărăciune, și un străin nu se amestecă în bucuria ei.
Срце свачије зна јад душе своје; и у весеље његово не меша се други.
11 Casa celor stricați va fi dărâmată, dar tabernacolul celor integri va înflori.
Дом безбожнички раскопаће се, а колиба праведних цветаће.
12 Este o cale care i se pare dreaptă unui om, dar sfârșitul ei sunt căile morții.
Неки се пут чини човеку прав, а крај му је пут к смрти.
13 Chiar în râs inima este plină de durere, și sfârșitul acelei veselii este întristare.
И од смеха боли срце, и весељу крај бива жалост.
14 Cel care decade în inimă va fi umplut cu propriile sale căi, și un om bun va fi umplut din el însuși.
Путева својих наситиће се ко је изопаченог срца, али га се клони човек добар.
15 Cel simplu crede fiecare cuvânt, dar omul chibzuit se uită bine la umblarea lui.
Луд верује свашта, а паметан пази на своје кораке.
16 Un om înțelept se teme și se depărtează de rău, dar prostul se înfurie și este încrezător.
Мудар се боји и уклања се од зла, а безуман навире и слободан је.
17 Cel care repede se mânie lucrează nechibzuit, și un bărbat al planurilor stricate este urât de alții.
Нагао човек чини безумље, а пакостан је човек мрзак.
18 Cei simpli moștenesc nechibzuință, dar cei chibzuiți sunt încoronați cu cunoaștere.
Луди наслеђује безумље, а разборити венчава се знањем.
19 Cei răi se apleacă în fața celor buni, și cei stricați la porțile celui drept.
Клањају се зли пред добрима и безбожни на вратима праведног.
20 Cel sărac este urât chiar de aproapele său, dar cel bogat are mulți prieteni.
Убоги је мрзак и пријатељу свом, а богати имају много пријатеља.
21 Cel ce disprețuiește pe aproapele său păcătuiește, dar cel ce are milă de săraci, fericit este.
Ко презире ближњег свог греши; а ко је милостив убогима, благо њему.
22 Nu rătăcesc cei ce plănuiesc răul? Dar milă și adevăr vor fi cu cei ce plănuiesc binele.
Који смишљају зло, не лутају ли? А милост и вера биће онима који смишљају добро.
23 În toată munca este câștig, dar vorbăria buzelor duce numai la lipsă.
У сваком труду има добитка, а говор уснама само је сиромаштво.
24 Coroana celor înțelepți este bogăția lor, dar nechibzuința proștilor este nechibzuință.
Мудрима је венац богатство њихово, а безумље безумних остаје безумље.
25 Un martor adevărat eliberează suflete, dar un martor înșelător vântură minciuni.
Истинит сведок избавља душе, а лажан говори превару.
26 În teama de DOMNUL este încredere puternică, și copiii lui vor avea un loc de scăpare.
У страху је Господњем јако поуздање, и синовима је уточиште.
27 Teama de DOMNUL este un izvor de viață, ca să depărteze de capcanele morții.
Страх је Господњи извор животу да се човек сачува од пругала смртних.
28 În mulțimea poporului stă onoarea împăratului, dar în lipsa poporului este nimicirea prințului.
У мноштву је народа слава цару; а кад нестаје народа, пропаст је владаоцу.
29 Cel încet la furie este omul unei mari înțelegeri, dar cel al unui duh nerăbdător înalță nechibzuință.
Ко је спор на гнев, велика је разума; а ко је нагао показује лудост.
30 O inimă sănătoasă este viața cărnii, dar invidia este putregaiul oaselor.
Живот је телу срце здраво, а завист је трулеж у костима.
31 Cel ce oprimă pe sărac ocărește pe Făcătorul său, dar cel ce îl onorează are milă de sărac.
Ко чини криво убогоме, срамоти Створитеља његовог; а поштује Га ко је милостив сиромаху.
32 Cel stricat este alungat în stricăciunea lui, dar cel drept are speranță în moartea sa.
За зло своје повргнуће се безбожник, а праведник нада се и на самрти.
33 Înțelepciunea se odihnește în inima celui ce are înțelegere, dar ce este în mijlocul proștilor este făcut cunoscut.
Мудрост почива у срцу разумног човека, а шта је у безумнима познаје се.
34 Dreptatea înalță o națiune, dar păcatul este ocară pentru orice popor.
Правда подиже народ, а грех је срамота народима.
35 Favoarea împăratului este îndreptată spre un servitor înțelept, dar furia lui este împotriva celui ce aduce rușinea.
Мио је цару разуман слуга, али на срамотног гневи се.
