Proverbe 12
1 Oricine iubește instruirea iubește cunoașterea, dar cel ce urăște mustrarea este neghiob.
Ame si lɔ̃ amehehe la lɔ̃a sidzedze, ke ame si lé fu mokaname la, bometsilae.
2 Un om bun obține favoarea DOMNULUI, dar pe un om al planurilor stricate el îl va condamna.
Yehowa vea ame nyui la nu, ke ebua fɔ ayemenuwɔla ya.
3 Un om nu va fi întemeiat prin stricăciune, dar rădăcina celor drepți nu va fi mutată.
Womatsɔ vɔ̃ɖivɔ̃ɖi aɖo ame gɔme anyii o gake womate ŋu aho ame dzɔdzɔe ya o.
4 O femeie virtuoasă este o coroană pentru soțul ei, dar cea care îl face de rușine este ca putregaiul în oasele lui.
Srɔ̃nyɔnu zazɛ̃ nye fiakuku na srɔ̃ŋutsua, ke srɔ̃nyɔnu ŋukpenanuwɔla nye ŋuɖui le ƒu tome na srɔ̃a.
5 Gândurile celor drepți sunt drepte, dar sfaturile celor stricați sunt înșelăciune.
Ame dzɔdzɔe ƒe ɖoɖowo toa mɔ ɖeka, ke ame vɔ̃ɖi ƒe aɖaŋuɖoɖo nye beble.
6 Cuvintele celor stricați sunt pentru a pândi pentru sânge, dar gura celor integri îi va elibera.
Ame vɔ̃ɖiwo ƒe nyawo le lalam na ʋu gake dzɔdzɔetɔwo ƒe nuƒoƒo ɖea wo.
7 Cei stricați sunt doborâți și nu mai sunt, dar casa celor drepți va sta în picioare.
Wotutua ame vɔ̃ɖiwo ƒua anyi eye womeganɔa anyi o, ke ame dzɔdzɔe ƒe aƒe lia ke ɖaa.
8 Un om va fi lăudat după înțelepciunea sa, dar cel cu o inimă perversă va fi disprețuit.
Wokafua ame le nunya si le esi la ta, ke wodoa vlo ŋutsu tagbɔ kuku tɔwo.
9 Cel ce este disprețuit și are un servitor este mai bun decât cel ce își dă onoare și îi lipsește pâinea.
Enyo be nànye ame tsɛ aɖe ko eye subɔla nanɔ asiwò, wu be nàwɔ ɖokuiwò amegãe eye nuɖuɖu manɔ asiwò o.
10 Un om drept dă atenție vieții animalului său, dar îndurările blânde ale celor stricați sunt crude.
Ame dzɔdzɔe léa be na eƒe lãwo ke dɔmenyo siwo ame vɔ̃ɖiwo ya wɔna la nye ŋutasesẽ.
11 Cel ce își ară pământul va fi săturat cu pâine, dar cel ce urmează persoane de nimic este lipsit de înțelegere.
Ame si ŋlɔ eƒe agble la akpɔ nuɖuɖu geɖe, ke ame si kplɔa blezibledi ɖo la, numanyalae.
12 Cel stricat dorește prada oamenilor răi, dar rădăcina celor drepți rodește.
Ame vɔ̃ɖiwo ƒe nu siwo woha la le ŋutasẽlawo dzrom, ke ame dzɔdzɔewo ƒe ke ƒona ɖe to sesĩe.
13 Cel stricat este prins în capcană prin fărădelegea buzelor sale, dar cel drept va ieși din tulburare.
Ame vɔ̃ɖi ƒe nu vlo ƒoƒo zua mɔ ɖenɛ, ke ame dzɔdzɔe dona le fu me.
14 Un om va fi săturat cu bine prin rodul gurii sale, și recompensa mâinilor omului îi va fi restituită.
Ame ƒe nu ƒe kutsetse hea nu nyuiwo vɛ nɛ taŋtaŋtaŋ, eye enye nyateƒe be dɔ si ame tsɔ eƒe asi wɔ lae hea viɖe vɛ nɛ.
15 Calea unui nebun este dreaptă în propriii lui ochi, dar cel ce dă ascultare sfatului este înțelept.
Bometsila ƒe mɔ dzɔna le eya ŋutɔ ƒe ŋkume, ke ame dzɔdzɔe xɔa aɖaŋuɖoɖo.
16 Furia unui nebun este imediat cunoscută, dar un om chibzuit acoperă rușinea.
Bometsila ɖea eƒe dziku fiana zi ɖeka, ke nunyala doa toku dzudzu.
17 Cel ce spune adevăr declară dreptate, dar un martor fals, înșelăciune.
Ɖasefo nyateƒetɔ gblɔa nya si le eteƒe le ʋɔnu, ke aʋatsoɖasefo daa alakpa le ʋɔnu.
18 Este unul care vorbește ca străpungerile unei săbii, dar limba celor înțelepți este sănătate.
Nya vlowo ƒona ɖe ame abe yi ene, ke ame dzɔdzɔe ƒe aɖe hea dɔyɔyɔ vɛ.
19 Buza adevărului va fi întemeiată, pentru totdeauna, dar o limbă mincinoasă este numai pentru o clipă.
Nyateƒenuyiwo nɔa anyi ɖikaa, ke alakpaɖe nu mesena yina o.
20 Înșelăciune este în inima celor ce plănuiesc răul, dar a sfătuitorilor păcii este bucuria.
Beble le ame siwo ɖoa nu vɔ̃ɖi la ƒe dzi me, ke dzidzɔ nɔa ame siwo hea ŋutifafa vɛ la ƒe dzi me.
21 Niciun rău nu se va întâmpla celui drept, dar cei stricați vor fi umpluți cu ticăloșii.
Dzɔgbevɔ̃e medzɔna ɖe ame dzɔdzɔe dzi o, ke ame vɔ̃ɖiwo la, xaxa yɔa wo me fũu.
22 Buze mincinoase sunt urâciune pentru DOMNUL, dar cei ce lucrează după adevăr sunt desfătarea lui.
Yehowa lé fu alakpanuyiwo, ke ekpɔa dzidzɔ ɖe ame siwo toa nyateƒe la ŋu.
23 Un om chibzuit ascunde cunoaștere, dar inima proștilor vestește nechibzuință.
Nunyala mekɔa nu le sidzedze si su esi la dzi o, ke bometsilawo ƒe dzi ɖea gbeƒã woƒe bometsitsi.
24 Mâna celor harnici va conduce, dar cel leneș va fi sub tribut.
Asi si doa vevi nu la aɖu fia, ke kuviawɔwɔ kplɔa ame ɖona ɖe dɔ sesẽ me.
25 Întristarea din inima omului o face să se aplece, dar un cuvânt bun face inima veselă.
Nuxaxa le dzi me tea ame ɖe anyi, ke amenuvenya dea dzi ƒo na ame.
26 Cel drept este nespus mai bun decât vecinul său, dar calea celor stricați îi amăgește.
Ame dzɔdzɔe ɖoa ŋu ɖo le xɔlɔ̃wɔwɔ me, ke ame vɔ̃ɖiwo ƒe mɔ kplɔa wo tranae.
27 Leneșul nu își frige vânatul, dar averea omului harnic este prețioasă.
Kuviatɔ memea eƒe adelã o, ke nunyala léa be na eƒe nunɔamesiwo.
28 În calea dreptății este viață, și în cărarea ei nu este moarte.
Agbe le dzɔdzɔenyenye ƒe mɔ me, makumaku le mɔ ma dzi.
