Numerele 21
1 Și când împăratul Arad canaanitul, care locuia în sud, a auzit spunându-se că Israel vine pe calea spionilor, atunci a luptat împotriva lui Israel și a luat pe unii din ei prizonieri.
Prae aloih bang kaom, Kanaan siangpahrang Arad mah, Israel kaminawk loe Atharim loklam bang hoiah angzo o tih, tiah a thaih naah, Israel kaminawk to a tuk moe, thoemto Israel kaminawk to a naeh.
2 Și Israel a făcut un jurământ DOMNULUI și a spus: Dacă vei da negreșit pe acest popor în mâna mea, atunci voi distruge cu totul cetățile lor.
To naah Israel mah Angraeng khaeah, Hae kaminawk hae ka ban ah nang paek nahaeloe, nihcae ih vangpuinawk to ka phraek pae boih han, tiah lokkamhaih sak.
3 Și DOMNUL a dat ascultare vocii lui Israel și i-a dat pe canaaniți în mâna lor; și i-au distrus cu totul pe ei și cetățile lor; și a pus acelui loc numele, Horma.
To naah Israel lawkthuihaih to Angraeng mah tahngaih pae moe, Kanaan kaminawk to nihcae ban ah a paek; nihcae hoi nihcae ih vangpuinawk to Israel kaminawk mah phraek pae o boih; to pongah to ahmuen to Hormah, tiah kawk o.
4 Și au călătorit de la muntele Hor pe calea Mării Roșii, să ocolească țara lui Edom, și sufletul poporului a fost mult descurajat din cauza drumului.
Hor mae hoi tacawt o moe, tuipui kathim bangah caehhaih loklam hoiah, Edom prae takui hanah a caeh o naah, loklam to set pongah kaminawk palungboeng o.
5 Și poporul a vorbit împotriva lui Dumnezeu și împotriva lui Moise, spunând: Pentru aceasta ne-ați făcut să ne urcăm din Egipt, ca să murim în pustiu? Căci nu este nici pâine, nici urmă de apă; și sufletul nostru detestă această pâine ușoară.
To naah kaminawk mah Sithaw hoi Mosi khaeah, Tipongah kaicae praezaek ah dueksak hanah Izip prae hoiah nang tacawt haih loe? Caak han takaw doeh om ai, tui doeh om ai; kakhraem ai hae takaw doeh ka panuet o boeh, tiah laisaep o thuih.
6 Și DOMNUL a trimis șerpi înfocați în mijlocul poporului și au mușcat poporul și mult popor din Israel a murit.
To naah Angraeng mah kasoetui thacak pahuinawk to kaminawk khaeah patoeh, pahui mah kaminawk to patuk pongah, Israel kaminawk loe paroeai duek o.
7 De aceea poporul a venit la Moise și a spus: Am păcătuit, fiindcă am vorbit împotriva DOMNULUI și împotriva ta; roagă-te DOMNULUI, ca să îndepărteze șerpii de la noi. Și Moise s-a rugat pentru popor.
To pongah kaminawk loe Mosi khaeah angzoh o moe, Angraeng hoi nang kang laisaep o thuih pongah ka zae o boeh; Angraeng mah pahuinawk hae kaicae khae hoiah lak let hanah, lawk na thui paeh, tiah a naa o. To pongah Mosi mah kaminawk hanah lawkthuih pae.
8 Și DOMNUL i-a spus lui Moise: Fă-ți un șarpe înfocat și pune-l pe o prăjină și se va întâmpla, că fiecare om mușcat, când îl privește, va trăi.
Angraeng mah Mosi khaeah, Kasoetui thacak pahui maeto sah ah loe, cungkui tadong ah bang ah; pahui mah patuk ih kami boih mah, pahui to khet naah, hing o tih, tiah a naa.
9 Și Moise a făcut un șarpe din aramă și l-a pus pe o prăjină și s-a întâmplat, că dacă un șarpe a mușcat pe cineva, când acesta a privit șarpele de aramă, a trăit.
To pongah Mosi mah sum kamling hoiah pahui to sak moe, cungkui pongah a bangh; pahui mah patuk ih kami mah, sum kamling hoiah sak ih pahui to khet naah a hing.
10 Și copiii lui Israel au mers înainte și au așezat corturile în Obot.
Israel kaminawk loe hmabang caeh o poe moe, Oboth ah anghak o.
11 Și au călătorit de la Obot și au așezat corturile la Iie-Abarim, în pustiul care este înaintea lui Moab, spre răsăritul soarelui.
Oboth hoi amsak o let moe, ni angyae bang ih Moab pha ai naah kaom, Iye-Abarim ahmuen ah atai o.
12 De acolo s-au mutat și au așezat corturile în valea Zered.
To ahmuen hoiah amsak o let bae moe, Zered azawn ah anghak o.
13 De acolo s-au mutat și au așezat corturile de partea cealaltă a Arnonului, care este în pustiul care iese din ținuturile amoriților, pentru că Arnon este granița lui Moab, între Moab și amoriți.
To ahmuen hoiah amsak o moe, Amor kaminawk ohhaih prae taeng ih praezaek ah kaom, Arnon vapui taeng ih ahmuen maeto bangah anghak o; Arnon vapui loe Moab hoi Amor prae salakah oh.
14 Pentru aceasta s-a spus în cartea războaielor DOMNULUI: Ce a făcut în Marea Roșie și în pâraiele Arnonului,
To pongah, Tuipui kathim hoi Arnon vacongnawk ah a sak ih hmuen kawng loe Angraeng ih misatukhaih cabu thungah oh,
15 Și la scurgerile pâraielor care coboară în jos la locuința lui Ar și se întinde peste granița lui Moab.
Ar prae ah longh tathuk moe, Moab prae ramri taengah kaom vacong tui ah oh, tiah thuih ih lok to oh.
16 Și de acolo au mers la Beer, care este fântâna despre care DOMNUL i-a vorbit lui Moise: Adună poporul la un loc și le voi da apă.
Arnon vapui hoi Beer tuipuek ah caeh o moe, to ih tuipuek ahmuen ah Angraeng mah Mosi khaeah, Kaminawk to nawnto amkhuengsak ah, nihcae to tui ka paek han, tiah a naa.
17 Atunci Israel a cântat această cântare: Înalță-te fântână; cântați-i voi,
To naah Israel kaminawk mah hae laa hae sak o; Aw tuipuek nang, tacawt tahang ah; tacawt tahang hanah laa to sah o boih ah;
18 Prinții au săpat fântâna, nobilii poporului au săpat-o, sub conducerea legiuitorului, cu toiegele lor. Și din pustie au mers la Matana;
ukhaih kaalok sahkung mah thuih ih lok baktih toengah, Angraeng ih caanawk mah tuipuek to takaeh o moe, kami zaehoikungnawk mah doeh angmacae ih cunghet hoiah tuipuek to takaeh o boeh, tiah laa to sak o. To praezaek ahmuen hoiah Mattanah ah a caeh o;
19 Și de la Matana la Nahaliel; și de la Nahaliel la Bamot.
Mattanah ahmuen hoiah Nahaliel ah, Nahaliel hoiah Bamoth ah,
20 Și de la Bamot în valea care este în ținutul lui Moab, la vârful Pisga, care privește spre Ieșimon.
Bamoth hoiah Moab prae thung ih azawn ah caeh o moe, Jeshimon vangpui danhaih Pisgah maesom nuiah a caeh o.
21 Și Israel a trimis mesageri la Sihon împăratul amoriților, spunând:
Israel kaminawk mah Amor siangpahrang Sihon khaeah laicaehnawk to patoeh moe,
22 Lasă-mă să trec prin țara ta, nu ne vom abate în câmpuri sau în vii; nu vom bea apa din fântâni, ci vom merge înainte pe drumul mare al împăratului, până ce vom fi trecut de granițele tale.
na prae thung hoiah na caehsak raeh; na lawk thungah maw, to tih ai boeh loe na misur takha thungah maw, ka caeh o mak ai; na tuipuek thung ih tui doeh ka nae o mak ai; na prae ka poeng o ai karoek to, Siangpahrang ih Manglaih Lampui hoiah ni ka caeh o han, tiah thuih pae o.
23 Și Sihon nu a permis lui Israel să treacă peste granița sa, ci Sihon a adunat tot poporul său și a ieșit împotriva lui Israel în pustiu și a venit la Iahaț și a luptat împotriva lui Israel.
Toe Sihon mah Israel kaminawk to a prae thung hoiah caehsak ai; anih mah angmah ih misatuh kaminawk to kok boih moe, Israel kaminawk tuk hanah praezaek ah a caeh; Jahaz ahmuen ah caeh moe, Israel kaminawk to a tuk.
24 Și Israel l-a lovit cu tăișul sabiei și a stăpânit țara lui de la Arnon până la Iaboc, chiar până la copiii lui Amon, fiindcă granița copiilor lui Amon era puternică.
Toe Israel kaminawk mah anih to sumsen hoiah takroek o moe, anih ih prae to Arnon hoi Jabbok karoek to, Ammon kaminawk ohhaih ahmuen karoek to lak pae o; Ammon kaminawk ih ramri loe kacak ah pakaa o.
25 Și Israel a luat toate aceste cetăți și Israel a locuit în toate cetățile amoriților, în Hesbon și în toate satele lor.
Israel kaminawk mah Amor kaminawk ih vangpuinawk to lak o boih moe, Heshbon hoi a taengah kaom avangnawk doeh a lak pae o boih.
26 Fiindcă Hesbon era cetatea lui Sihon, împăratul amoriților, care luptase împotriva împăratului de dinainte al lui Moab, și îi luase toată țara din mână, până la Arnon.
Heshbon loe Armor kaminawk ih siangpahrang, Sihon ohhaih vangpui ah oh; anih mah hmaloe ah kaom Moab siangpahrang to tuk moe, anih khae hoiah a prae to Arnon vapui khoek to a lak pae.
27 Pentru aceasta cei ce vorbesc în proverbe spun: Veniți la Hesbon, să se zidească și să se pregătească cetatea lui Sihon;
To pongah palungha lokthui kaminawk mah, Heshbon vangpui ah angzo oh, Sihon ih vangpui hae sah o si;
28 Fiindcă un foc a ieșit din Hesbon, o flacără din cetatea lui Sihon, aceasta a mistuit Arul Moabului și pe căpeteniile înălțimilor din Arnon.
Sihon siangpahrang ohhaih, Heshbon hoiah hmai to tacawt moe, Moab prae thungah kaom Ar vangpui hoi Arnon vapui taengah kaom, maesang ukkung siangpahrangnawk to kangh boih boeh.
29 Vai ție, Moab, ești adus la nimic, popor al lui Chemoș! El a dat pe fiii săi și pe fiicele sale, care au scăpat, în captivitate la Sihon, împăratul amoriților.
Aw Moab prae, khosak na bingh! Aw Khemosh kaminawk, nam ro o boih boeh! Kacawn a capa to misa mah naeh boeh moe, a canunawk to Amor kaminawk ih siangpahrang Sihon khaeah misong ah caehsak boeh.
30 Am tras asupra lor; Hesbon a pierit chiar până la Dibon și i-am pustiit chiar până la Nofah, care ajunge până la Mediba.
Kaicae mah Amor kaminawk to ka tuk o pongah, Heshbon prae loe Dibon vangpui khoek to amro boih boeh; Medeba taengah kaom, Nophah vangpui khoek to nihcae to kam ro o sak boih boeh, tiah a thuih o.
31 Astfel Israel a locuit în țara amoriților.
To pongah Israel kaminawk loe Amor kaminawk ih prae thungah khosak o.
32 Și Moise a trimis să spioneze Iaezerul și ei au luat satele lor și au alungat pe amoriții care erau acolo.
Mosi mah Jaazer vangpui to khet hanah kaminawk to patoeh moe, a taengah kaom vangtanawk to a lak o, to ah kaom Amor kaminawk doeh a haek o.
33 Și s-au întors și au urcat pe calea din Basan; și Og, împăratul Basanului, a ieșit împotriva lor, el și tot poporul său, la bătălia de la Edrei.
To pacoengah nihcae loe amlaem o moe, Bashan bang caehhaih loklam bangah caeh o tahang; to naah Bashan siangpahrang Og mah, angmah ih misatuh kaminawk boih hoiah Edrei ahmuen ah nihcae to tuk hanah a caeh o.
34 Și DOMNUL i-a spus lui Moise: Nu te teme de el, căci l-am dat în mâna ta, pe el și pe tot poporul lui și țara lui; și să îi faci cum i-ai făcut lui Sihon, împăratul amoriților, care a locuit la Hesbon.
To naah Angraeng mah Mosi khaeah, Anih to zii hmah; anih doeh, anih ih misatuh kaminawk boih hoi anih ih prae doeh, na ban ah kang paek boeh; to pongah Heshbon ah kaom, Amor kaminawk ih siangpahrang Sihon nuiah na sak ih hmuen baktih toengah, anih nuiah doeh sah ah, tiah a naa.
35 Astfel că l-au lovit pe el și pe fiii săi și pe tot poporul său, până ce nu a mai fost lăsat niciunul în viață și ei i-au stăpânit țara.
To pongah anih to, a capanawk hoi a misatuh kaminawk boih hoiah nawnto, maeto doeh kahing ah loisak ai ah a hum bit; to pacoengah anih ih prae to lak pae o.
