Numerele 13
1 Și DOMNUL i-a vorbit lui Moise, spunând:
BOEIPA loh Moses te a voek tih,
2 Trimite bărbați, ca ei să cerceteze țara lui Canaan, pe care o dau copiilor lui Israel; din fiecare trib al părinților lor să trimiteți un bărbat, fiecare să fie un conducător printre ei.
“Namah kah hlang rhoek te tueih lamtah Kanaan kho te yaam uh saeh. Te te Israel ca rhoek taengah ka paek coeng. A napa rhoek koca lamloh hlang pakhat, hlang pakhat tah amamih kah lamkah khoboei la boeih tueih,” a ti nah.
3 Și Moise prin porunca DOMNULUI i-a trimis din pustiul Paran; toți acei bărbați erau căpeteniile copiilor lui Israel.
Te dongah BOEIPA kah olka bangla Moses loh amih te Paran khosoek lamloh a tueih. Amih tah Israel ca rhoek kah a lu hlang boeih ni.
4 Și acestea erau numele lor, din tribul lui Ruben: Șamua, fiul lui Zacur.
Te rhoek khuiah a ming la Reuben koca lamloh Zakkuur capa Shammua,
5 Din tribul lui Simeon: Șafat, fiul lui Hori.
Simeon koca lamloh Khori capa Shaphat,
6 Din tribul lui Iuda: Caleb, fiul lui Iefune.
Judah koca lamloh Jephunneh capa Kaleb,
7 Din tribul lui Isahar: Igal, fiul lui Iosif.
Issakhar koca lamloh Joseph capa Igal,
8 Din tribul lui Efraim: Oșea, fiul lui Nun.
Ephraim koca lamloh Nun capa Hosea,
9 Din tribul lui Beniamin: Palti, fiul lui Rafu.
Benjamin koca lamloh Raphu capa Palti,
10 Din tribul lui Zabulon: Gadiel, fiul lui Sodi.
Zebulun koca lamloh Sodi capa Gaddi,
11 Din tribul lui Iosif, adică, din tribul lui Manase: Gadi, fiul lui Susi.
Joseph koca lamloh Manasseh koca, Susi capa Gaddiel,
12 Din tribul lui Dan: Amiel, fiul lui Ghemali.
Dan koca lamloh Gemalli capa Ammiel,
13 Din tribul lui Așer: Setur, fiul lui Mihail.
Asher koca lamloh Michael capa Sethur,
14 Din tribul lui Neftali: Nabi, fiul lui Vofsi.
Naphtali koca lamloh Vophsi capa Nahbi,
15 Din tribul lui Gad: Gheuel, fiul lui Machi.
Gad koca lamloh Makhi capa Geuel,
16 Acestea sunt numele bărbaților pe care Moise i-a trimis să cerceteze țara. Și Moise a pus numele lui Oșea, fiul lui Nun, Iosua.
Te kah hlang rhoek te Moses loh khohmuen yaam ham a tueih. Te vaengah Moses loh Nun capa Hosea te Joshua la a khue.
17 Și Moise i-a trimis să cerceteze țara lui Canaan și le-a spus: Ridicați-vă pe această cale spre sud și urcați-vă la munte;
Moses loh amih te Kanaan khohmuen yaam ham a tueih. Te vaengah amih te “Tuithim lamloh pahoi cet uh lamtah tlang la yoeng uh.
18 Și vedeți țara, cum este; și poporul care locuiește în ea, dacă sunt puternici sau slabi, puțini sau mulți;
Khohmuen neh a khuikah khosa pilnam te so uh. Aka tlungluen nim, aka kha nim, yol nim, yet nim?
19 Și cum este țara în care locuiesc, dacă este bună sau rea; și ce fel de cetăți sunt cele în care locuiesc, sau locuiesc în corturi, sau în cetăți întărite.
A khuiah kho a sak te mebang khohmuen nim? Then nim, thae nim? A khuiah kho a sak khopuei rhoek te rhaehhmuen nen nim, hmuencak nen nim?
20 Și cum este țara, dacă este grasă sau uscată, dacă este lemn în ea, sau nu. Și încurajați-vă și aduceți din rodul țării. Acum timpul era timpul primului rod al strugurilor.
Diklai te ul nim, caep nim? A khuiah thing om nim, om pawt nim? Moem uh thae lamtah khohmuen thaihtae te hang khuen uh. A tue khaw misur thaihcuek tue coeng ni,” a ti nah.
21 Astfel că s-au urcat și au cercetat țara de la pustiul Țin până la Rehob, cum vin oamenii la Hamat.
Te dongah cet uh tih khohmuen te Zin khosoek lamloh Lebo Khamath Rehob duela a yaam uh.
22 Și au urcat pe la sud și au venit la Hebron; unde erau Ahiman, Șeșai și Talmai, copiii lui Anac. (Acum Hebronul a fost zidit cu șapte ani înaintea Țoanului în Egipt.)
Te dongah tuithim longah cet uh tih Hebron la pawk uh. Te vaengah Anakim cahlah Sheshai Ahiman neh Talmai ana om coeng. Hebron he Egypt Zoan mikhmuh ah kum rhih khuiah a thoh.
23 Și au venit la pârâul lui Eșcol și au retezat de acolo o creangă cu un singur ciorchine de struguri și l-au purtat între doi pe un toiag; și au adus din rodii și din smochine.
Eshkol soklong la a pawk uh vaengah thingluei te a saih uh tih misur a su pakhat te panit loh cunghloeng dongah a koh. Te vaengah tale thaih neh thaibu thaih te a khuen uh.
24 Locul a fost numit pârâul Eșcol, din cauza ciorchinelui de struguri pe care copiii lui Israel l-au retezat de acolo.
Israel ca rhoek loh te lamkah thaihsu te a haih uh kawng dongah te hmuen te Eshkol soklong a sui.
25 Și s-au întors de la cercetarea țării după patruzeci de zile.
Khohnin likip a thok vaengah khohmuen aka yaam lamloh mael uh.
26 Și au mers și au venit la Moise și la Aaron și la toată adunarea copiilor lui Israel, în pustiul Paran, la Cades; și le-au adus înapoi răspuns, lor și la toată adunarea, și le-au arătat rodul țării.
Cet tih Moses taeng neh Aaron taengah khaw, Kadesh Paran khosoek kah Israel ca rhaengpuei boeih taengla pawk. Amih taengah olka a khuen uh tih rhaengpuei boeih taengah khohmuen thingthaih te a tueng uh.
27 Și i-au povestit și au spus: Am intrat în țara unde ne-ai trimis și cu adevărat în aceasta curge lapte și miere; și acesta este rodul ei.
A taengla a puen uh vaengah, “Kaimih nan tueih nah khohmuen la ka pawk uh, suktui neh khoitui khaw long ngawn tih he he a thaih ni.
28 Totuși poporul care locuiește în țară este puternic și cetățile sunt foarte mari și înconjurate cu ziduri; și mai mult, am văzut pe copiii lui Anac acolo.
Lungli lungla la, khohmuen kah khosa pilnam khaw tlung tih khopuei vong cak khaw, bahoeng khangmai. Te phoeiah Anakim cahlah rhoek pataeng hnap ka hmuh uh.
29 Amaleciții locuiesc în țara de sud și hitiții și iebusiții și amoriții locuiesc în munți; și canaaniții locuiesc lângă mare și pe lângă Iordan.
Amalek loh tuithim khohmuen ah kho a sak. Khitti neh Jebusi neh Amori loh tlang ah kho a sak. Kanaan loh tuipuei taeng neh Jordan tuikaeng ah kho a sak,” a ti uh.
30 Și Caleb a liniștit poporul înaintea lui Moise și a spus: Să ne ridicăm deodată și să o stăpânim, pentru că suntem în stare să o învingem.
Tedae Kaleb loh pilnam te Moses mikhmuh ah a sim tih, “Cet rhoe cet uh sih lamtah te te pang uh sih, te te coeng rhoe coeng ta,” a ti.
31 Dar bărbații care au urcat cu el au spus: Noi nu suntem în stare să ne ridicăm împotriva acestui popor, pentru că ei sunt mai tari ca noi.
Te vaengah amah neh aka cet hlang rhoek loh, “Mamih lakah tlungluen coeng tih pilnam te paan ham coeng pawh,” a ti uh.
32 Și au adus un raport rău copiilor lui Israel despre țara pe care o cercetaseră, spunând: Țara prin care am trecut să o cercetăm, este o țară care mănâncă pe locuitorii ei; și tot poporul pe care l-am văzut în ea sunt oameni de o statură mare.
Khohmuen a yaam uh te theetnah la a khuen uh tih Israel ca rhoek taengah, “Khohmuen te yaam ham te longah ka paan uh, khohmuen tah amah khosa rhoek loh a yoop tih a khui kah pilnam te cungkui hlang la boeih ka hmuh uh.
33 Și acolo am văzut pe uriași, fiii lui Anac, care se trag din uriași; și eram în ochii noștri asemenea cosașelor și astfel eram și înaintea ochilor lor.
Teah te Anakim koca Nephilim te ka hmuh uh. Nephilim lamkah phoeiah tah kaimih mik ah tangku bangla ka om uh coeng tih amih mik ah khaw ka om van,” a ti uh.
