Matei 20
1 Fiindcă împărăția cerului se aseamănă cu un om gospodar, care a ieșit devreme dimineața să angajeze lucrători în via lui.
Ti gomo tz seseri tizi kasi una kura sa ma suro ni sissizo u nyara anu sa wadi wuzi me katuma u in nabi.
2 Și după ce s-a învoit cu lucrătorii cu câte un dinar pe zi, i-a trimis în via lui.
Sa wa barka nihiri ma hanwe uru.
3 Și a ieșit pe la ora a treia și a văzut pe alții stând în picioare fără lucru în piață.
Sa ma masuro inna zumo utara ma kem aye wa ciki sarki katuma kuwuza.
4 Și le-a spus: Duceți-vă și voi în vie și vă voi da ce este drept. Și s-au dus.
Ma gunwe, “shima tarni wa hem indi nya shi imum iihuna” wa hem.
5 A ieșit din nou pe la ora a șasea și pe la ora a nouă și a făcut la fel.
Sa makuri masuru unu wui inna zumo ataru ma han in aye.
6 Și pe la ora a unsprezecea a ieșit și a găsit pe alții stând în picioare fără lucru și le-a spus: De ce stați aici în picioare toată ziua fără lucru?
Makuri masuri in na zumo udibi ma kem aye, wa turi heem a ime, ma gun we nyanini ya wuna ituri heem anime?
7 Iar ei i-au răspuns: Pentru că nimeni nu ne-a angajat. Iar el le-a spus: Duceți-vă și voi în vie; și veți primi ce este drept.
Wa gun me, daki ta kem de sa madi nyan duru katuma kani ba, magun we, “Hanani uru um changi”
8 Și când s-a făcut seară, domnul viei i-a spus administratorului său: Cheamă lucrătorii și dă-le plata, începând de la cei de pe urmă până la cei dintâi.
Sa uwunjoro wa wuna ma gun unu tarsa unu rume tita ana katuma me u nya kondevi ikirfi ime, tuba ahira an de sa we wani wa aye inna dumo u masirkan ande sa wa tuba u aye.
9 Și când au venit angajații de pe la ora a unsprezecea, au primit fiecare câte un dinar.
An de sa wa aye inna, umo uchibi ma nya we ikirfi inni hiri.
10 Dar când au venit primii, presupuneau că vor primi mai mult; dar au primit de asemenea fiecare câte un dinar.
Anu tuba aye me wa bassa adi kinki wen, wa iri a nya we ikirfi ini hire nini.
11 Și când au primit, cârteau împotriva stăpânului casei,
Wa kabi unu curno me iruba.
12 Spunând: Aceștia, ultimii, nu au lucrat decât o oră și i-ai făcut egali cu noi, care am dus greul și arșița zilei.
In nu gusa haru sa ti hiri usa uwui hu be wa nyan duru ikirfi rep nan an de sa wa wuna u awa u inde inka inna.
13 Dar el a răspuns unuia dintre ei și a zis: Prietene, nu îți fac nicio nedreptate; nu te-ai învoit cu mine cu un dinar?
Ma kabirka unu inde anyumo awe me ma gun me, uroni um barki ma wuza shi zenzen ba. In gusa ta barki ni hiri nini?
14 Ia ce este al tău și pleacă; voiesc să plătesc acestuia ultim, ca și ție.
Kaba imum sa izi iwe udusa mi mani ma iri ya wunna uri in uya ana dumo me rep na hu.
15 Nu îmi este legiuit să fac ce voiesc cu ce este al meu? Este ochiul tău rău pentru că eu sunt bun?
Daki ma bari iwuzi imum sa ya wunam in imum in ba? nan ni ukunna inni eru mini barki sa inzin iruba ubenki gbardang?
16 Astfel că aceia din urmă vor fi cei dintâi și cei dintâi vor fi cei din urmă; fiindcă mulți sunt chemați, dar puțini sunt aleși.
Ani me ani ana dumo wa di aje anaje wa kuri anaje wa kuri adumo.
17 Și Isus, urcând la Ierusalim, a luat pe cei doisprezece discipoli deoparte, pe cale și le-a spus:
Yaso nan anu tarsa umeme sa wa haka unyene uhana urushalima, yeso ma hunguko we nikira nuna ma gun we.
18 Iată, urcăm la Ierusalim; și Fiul omului va fi trădat [și predat] marilor preoți și scribilor și îl vor condamna la moarte,
“Haru be tihaza urushalima, adi nya vana unu atari tunu udandang u katuma nan anu nyerte udungara u musa, wa di gu a hume.
19 Și îl vor preda neamurilor să îl batjocorească și să îl biciuiască și să îl crucifice; și a treia zi va învia.
Adi nya anu zati utarsa Asere me wadi wuzi me nibasa, wa cobi me gankirka me, unu wui utaru adi hirza me.”
20 Atunci a venit la el mama copiilor lui Zebedei, cu fiii ei, închinându-se și dorind ceva anume de la el.
Abini me a eno ahana zabadi ma eh nan ahana ameme wa wa turguno awu henu mu yeso ma gu inyara iri imum.
21 Și el i-a spus: Ce voiești? Iar ea i-a spus: Permite ca acești doi fii ai mei să șadă unul la dreapta ta și altul la stânga, în împărăția ta.
Yeso ma gun me, “Nyanini unyara?” ma gu “Wuna ahana am ware wa geme wa cukuno anyumo ati gomo tuwe me unu inde atari tinare unu inde tari tinan gure”
22 Dar Isus răspunzând a zis: Nu știți ce cereți. Puteți bea paharul pe care îl voi bea eu? Și să fiți botezați cu botezul cu care sunt botezat eu? Ei i-au spus: Putem.
Yeso ma gun nahana me, “Itashi imum me sa i igizo ba, idake isi iso ijasse sa indi si?”
23 Iar el le-a spus: Într-adevăr, veți bea paharul meu, și cu botezul cu care sunt botezat eu, veți fi botezați; dar a ședea la dreapta și la stânga mea nu este al meu să dau, ci va fi dat celor pentru care a fost pregătit de Tatăl meu.
wa gun me “ti da ke” Ma gun we, “Kandundure ida ke isi iso im, u cukuno atari tinare nan ni tinangure inzo mimani ini kara nu nya ba aco um asesri ma inki barki de sa ma zauka”
24 Și după ce au auzit cei zece, au fost foarte supărați pe cei doi frați.
Ukasu anu tarsa ume ukirau me wa kunna iruba wanu kasu ana were me.
25 Dar Isus i-a chemat și a spus: Știți că domnitorii neamurilor exercită domnie asupra lor și cei mari exercită autoritate asupra lor.
Yeso matiti we vat ma gu, “I rusa ubere sa agomo ande sa inzo a yanhudawa wani ba wa ka bezi anice nanu awe, ananu aweme cangi anice wa bezi ubari anice nanu awe.
26 Dar între voi nu va fi așa; ci oricine voiește să devină mare între voi, să vă fie servitor;
Ida cukuno me anime anyumo ashi me ba, de sa ma nyara macukuno unu udandang gbas macukuno una katuma ku kasu ushi.
27 Și oricine voiește să devină primul între voi, să vă fie rob;
De sa ma nyara ma cukuno unaje ashi, gbas macukuno urere ushi.
28 Chiar așa cum Fiul omului nu a venit ca să fie servit ci ca să servească, și ca să își dea viața răscumpărare pentru mulți.
Ani me ani azi vana unu ma aye inzo agi awuzi nirere ba, me mani madi wuzi nirere bati maburi anu gbardang”
29 Și pe când ieșeau din Ierihon, o mare mulțime l-a urmat.
Sa yeso nan anu tarsa umeme wadi ceki ujeriko, anu gbardang wa tarsi we.
30 Și, iată, doi orbi șezând lângă drumul mare, când au auzit că trece Isus, au strigat, spunând: Ai milă de noi, Doamne, Fiul lui David!
Wa kem arubo were wa ciki ani kira nuna, sa kunna yeso tatu aka wa yeze amyiran wa gu, “Unu dang, usn u Dauda kunna ugogoni uru”
31 Și mulțimea îi mustra pentru că trebuiau să tacă; dar strigau mai tare, spunând: Ai milă de noi, Doamne, Fiul lui David!
Anu wa tarika we agi wawu tic wa kuri wa kinki uyeze amyiran wa gu “unu dang usan u Dauda buran duru.”
32 Și Isus s-a oprit și i-a chemat și a spus: Ce voiți să vă fac?
Yeso matonno ma gun we, “I nyara in wu shi aneni?”
33 Iar ei i-au spus: Doamne, să ne fie deschiși ochii.
Wa gun me, “Unu dang tinyara tikem u era ahura”
34 Și Isus, făcându-i-se milă, le-a atins ochii; și îndată ochii lor [și]-au primit vederea; și ei l-au urmat.
Barki ugogoni yeso ma dari aje awe me, apokino uganiya me wa tarsi me.
