Matei 13
1 Și în aceeași zi, Isus a ieșit din casă și ședea lângă mare.
Ki kume cuwo Yecu cerum luwe nen, yan yiken kong caji.
2 Și mulțimi mari s-au adunat la el, așa că a intrat într-o corabie și a șezut; și toată mulțimea stătea în picioare pe țărm.
Nubo kila, kila mwerkani cinen la con doken mor na bire mwenge con yiken more ce tangne nubo ducce tiranken konge.
3 Și le-a vorbit multe lucruri în parabole, spunând: Iată, un semănător a ieșit să semene;
La Yecu yici dikero kila-kila or dangke. Con yi ci “Nii fike kange yaken fik dumek.
4 Și pe când semăna el, câteva semințe au căzut lângă drum și au venit păsările și le-au mâncat.
Kambo co fi tiye ri, kangum dumembo yarangken nure, bilibatine bou cibangum cuwo.
5 Și câteva au căzut pe locuri pietroase, unde nu aveau pământ mult; și imediat au răsărit, pentru că nu au avut adâncime a pământului.
Kangumbo yaranken fiye terentiyeu bitine mani yorau tabbo bwi cin kim wori bitine cuwabo.
6 Și când soarele a fost sus, au fost pârlite; și pentru că nu aveau rădăcină, s-au uscat.
La kakuko kwiuri cin comam wori ci manki niyeten cin kucom.
7 Și câteva au căzut între spini; și spinii au crescut și le-au înăbușit.
Kangum dumembo yaranken tiber cuiyaktini, la cuiyakko dwiyangum di cakkangum ci.
8 Dar câteva au căzut în pământ bun și au dat rod, una o sută, alta șaizeci și alta treizeci.
Kangum dumembo yarangken bitine ken, ma nuni kangumbo kwini kwob, kangumbo kwini nukkun, angumbo kwini taar.
9 Cine are urechi de auzit, să audă.
Niwo ki tuweri ca nuwa”
10 Și discipolii au venit și i-au spus: De ce le vorbești în parabole?
Bibei tomange bou yi Yecu “Ye bwi mo yi nubowo keroti mor dangke?”
11 Iar el a răspuns și le-a zis: Pentru că vouă vă este dat să cunoașteți misterele împărăției cerului, dar lor nu le este dat.
Yecu yii ci “Kom wi ki nure wo ka nyimom yurke liyare loh kwama, la ciye ci nencibo.
12 Fiindcă celui ce are i se va da și va avea din abundență; dar celui ce nu are, de la el se va lua și ce are.
Niwo cike an neten co naci fiya ducce, La nii wo mancike, bi dure cinneu an yumom cinnen.
13 Din această cauză le vorbesc în parabole, pentru că ei văzând nu văd și auzind nu aud, nici nu înțeleg.
wori co dike bwi mi yici keroti ki dangke. To na ci ti toi ri mani ciya toti, tano citi nuwei ri ma ciya nuwati kaka nyimom.
14 Și în ei este împlinită profeția lui Isaia, care spune: Cu auzul veți auzi și nicidecum nu veți înțelege; și văzând veți vedea și nicidecum nu veți pricepe.
Cine neu dike Icaya to tokeu dim. Wo tokki, no mo nuwatiri, mwan nuwa la mani mo nyomti, toka kan to mani ka nyomti.
15 Fiindcă inima acestui popor s-a îngroșat și urechile [lor] sunt greoaie la auzire și au închis ochii lor, ca nu cumva să vadă cu ochii [lor] și să audă cu urechile [lor] și să înțeleagă cu inima și să se întoarcă și să îi vindec.
Wori ner nubo wori wi ki kumtacile bwai na ci nuwa, cin kumom nuwe ciye naci tore ki nuwe ciye kaka ci nuwa ki tui ci kaka ci nyimom ki ner cir, la naci yilau nan twam ci.
16 Dar binecuvântați sunt ochii voștri, pentru că văd; și urechile voastre, pentru că aud.
Nuwe kime iker bibwiyer wori cin to, tu kime wori cin nua.
17 Fiindcă adevărat vă spun că mulți profeți și oameni drepți au dorit să vadă ce vedeți voi și nu au văzut; și să audă ce auziți voi și nu au auzit.
Bilenke mi yi komti nob dukumeb kange nubo wucake ducce cin cui naci to dike ka towe, ci tobo, cui naci nuwa diker ka nuwa ci nuwa bo.
18 Voi așadar ascultați parabola semănătorului.
Kom nuwa dangke niwo ya fi fikeu.
19 Orice om când aude cuvântul împărăției și nu înțelege, vine cel rău și răpește ce a fost semănat în inima lui. Acesta este cel ce a primit sămânța lângă drum.
No kangumbo fulen liyar kwamar nyombe ri, nii bi cirene an bou bo yuwom dike ci finer cereu. won co dumbo ci fi nureu.
20 Iar cel ce a primit sămânța în locuri pietroase, acesta este cel ce aude cuvântul și îl primește imediat cu bucurie;
W ci fi fiye bitine ki terentiye, co niwo nuwa kero ri yuwa wulom-wulom ki for neret.
21 Dar nu are rădăcină în el, ci ține până la un timp; și când se întâmplă necaz sau persecuție din cauza cuvântului, îndată se poticnește.
La wori ci man ki niye bwici can ti biduwar la no co fiya kalaka kange dotange ri, wulom-wulom co yarum.
22 Și cel ce a primit sămânța între spini, acesta este cel ce aude cuvântul; și îngrijorarea acestei lumi și înșelătoria bogățiilor înăbușă cuvântul și el devine neroditor. (aiōn g165)
Wori ci fi mor cuiyakeu co niwo nuw kereu la cuikko kalek kange kiyemer cakacangum kero la co mabo. (aiōn g165)
23 Dar cel ce a primit sămânța în pământul bun, acesta este cel ce aude cuvântul și înțelege; care de asemenea aduce rod și face unul o sută, altul șaizeci, altul treizeci.
Dumbo wo ci fi bitine keneu, co nii wo nuwa kero ri, nyimome ma ken kange kwini kwob, kange kwini nukkun, kange kwini taar no wo ci fi ciyeu.
24 Le-a pus înainte altă parabolă, spunând: Împărăția cerului se aseamănă cu un om care a semănat sămânță bună în câmpul lui.
Yecu bo cinenten ki kang dangke. con toki, “Liyar kwamaro ki no na nii wo fi dumbo kem takeceu.
25 Dar, pe când dormeau oamenii, a venit dușmanul lui și a semănat neghine în grâu și a plecat.
La nubo da dumtiri, nii kiye ce bou fiti yerako wi mor bikate ce, la cu ce.
26 Iar când au răsărit firele de grâu și au făcut rod, atunci au apărut și neghinele.
Kambo Cuiko duyom meri, la ma ce bitwiti ceu ken
27 Așa că robii stăpânului au venit și i-au spus: Domnule, nu ai semănat sămânță bună în câmpul tău? De unde are așadar neghine?
Cangam nii take bou yi co, nii dur, mwe fi bo dumbo ken take mwe ka? Man nyi yerako wiye?
28 El le-a spus: Un dușman a făcut aceasta. Iar robii i-au spus: Voiești dar să mergem să le strângem?
Con yi ci “nii kiye ma we” cangam cebo yi co, la muki cui nyo ya nyo kubangum ka?
29 Dar el a spus: Nu; ca nu cumva, strângând neghinele să dezrădăcinați și grâul împreună cu ele.
Nii take kii, O-ong, no com kubang yerako tiri kang kubangum ten kange bi kateu.
30 Lăsați-le să crească împreună amândouă până la seceriș; și la timpul secerișului, voi spune secerătorilor: Strângeți întâi neghinele și legați-le în snopi să le ardeți; dar grâul adunați-l în grânarul meu.
Kom dobci gwam ciya dwi nyo gwam ya cinko bika. La no lam bito ri man yi nob bitobbo, “Kom kwon yerako ki kaba, kom bwam ki blak na kom twim, kom mwer bikateu mor bini mi.
31 A pus înaintea lor altă parabolă, spunând: Împărăția cerului se aseamănă unui grăunte de muștar, pe care l-a luat un om și l-a semănat în câmpul său;
La Yecu bo cinen ten ki kange dangke. con toki kii, Liyar kwamaro nan nun bikate (Musta) wo nii kange tu ya fi ta kece.
32 Care, într-adevăr, este cea mai mică dintre toate semințele; dar după ce a crescut, este cea mai mare între ierburi și se face un copac, încât păsările cerului vin și cuibăresc în ramurile lui.
Nuni wo co bi duware gwam tannen nunim bo nin. La no dui ri la tannem nunim bo gwam, yilam ti wo bilibe dii kwama an yulng loni ciye kani ce nin.
33 Le-a spus altă parabolă: Împărăția cerului se aseamănă cu dospeala, pe care o femeie a luat-o și a ascuns-o în trei măsuri de făină, până a dospit totul.
Yecu yi ci kange danke tak, co tur duwo mim taca taare na fuu ci gwam.
34 Toate acestea le-a spus Isus mulțimilor în parabole; și fără parabolă nu le vorbea.
Gwam dike boro Yecu yi nubo mwerume kin dangke, co cibo kange diker wo kebo dangke.
35 Ca să se împlinească ce fusese spus prin profetul care zice: Îmi voi deschide gura în parabole; voi rosti lucruri ținute în taină de la întemeierea lumii.
Wuro na yilam dike ci toke nyii nob tomangeb, ba na dim, wo co yi ki, “man wumon Nyii mi mor dangke. Man tok dikero wo yurangum. yurange nawo a yom fer-kur kalereu.
36 Atunci Isus a dat drumul mulțimii și a intrat în casă; și discipolii lui au venit la el, spunând: Explică-ne parabola neghinelor din câmp.
Yecu dobom nubo mwerumeu. doken mor luwe. Bibei tomage ceu cinen cin yi co, Fwetan nyinen dangke yere wo takeu”.
37 Iar el a răspuns și le-a zis: Cel ce seamănă sămânța bună este Fiul omului;
Yesu ciya la yici “wo fi dumbo keneu, so bi bwe nii fireu.
38 Câmpul este lumea; sămânța bună sunt copiii împărăției; dar neghinele sunt copiii celui rău.
Takeu so dor bitinero, la dumbo ken ko ci bi bei liyar kwamaro. yerako co bi bei nii kiyeu.
39 Iar dușmanul care i-a semănat este diavolul; secerișul este sfârșitul lumii; și secerătorii sunt îngerii. (aiōn g165)
Ni kiyeu fi fikkeu so bwekelkeleu. Bitou so cuile kaleu, nob bitobbo ci nob tomangeeb kwama wusake. (aiōn g165)
40 Așadar după cum neghinele sunt strânse și arse în foc, așa va fi la sfârșitul acestei lumi. (aiōn g165)
Nyori yerako ci macangum ci tuimeu co cuile kaleu. (aiōn g165)
41 Fiul omului va trimite înainte pe îngerii săi și vor strânge din împărăția lui toate cele ce poticnesc și pe cei ce fac nelegiuire;
Bi bwe nifir an tom nob tomangeb kwama wusakeu ci an bwabangum naci cokum liyar kwamar gwam dike buro dok bwiran ketiye kange buro wo mani bwanten werfun tiye.
42 Și îi vor arunca în cuptorul de foc; acolo va fi plânsul și scrâșnirea dinților.
Ci an merken ci mor kra cillen, fiye ciya ci wiyeti kange kironka nunnek.
43 Atunci cei drepți vor străluci ca soarele în împărăția Tatălui lor. Cine are urechi de auzit, să audă.
La ubo wusakeu ci an buwa na kakuk mor liyar kwama teciye. wo ki tuweri, can nuwa.
44 Din nou, împărăția cerului este asemănătoare unui tezaur ascuns într-un câmp; pe care, când un om îl găsește îl ascunde și de bucuria lui se duce și vinde tot ce are și cumpără câmpul acela.
Liyar kwama nan cweka yurangum yurange takeu. Nii kange fiyari yurangum cu ki bilangtum, yan miyem dike co cikeu gwam. La tiyenum take wo.
45 Din nou, împărăția cerului se aseamănă cu un om, un comerciant, care caută perle frumoase;
Takeu, liyar kwamaro na nii kyeme do yoryore tiye.
46 Care după ce a găsit o perlă foarte prețioasă, s-a dus și a vândut tot ce a avut și a cumpărat-o.
No co fiya kange wo yoryore ri, co ya ci miyem dike co cike gwam co tiyenum.
47 Din nou, împărăția cerului se aseamănă cu o plasă aruncată în mare și care a adunat din fiecare fel,
Nyo tak liyar kwama nan bi liyar ci mer wima, la mweru dikero ducce.
48 Pe care, după ce a fost plină, au scos-o la țărm și au șezut și au strâns în vase ce era bun, dar au aruncat ce era stricat.
La dim ri nii taka jinge ko kwou konge, La con yiken con mwerum kenko mor kole, Bwirtinim bo ci miranwi firen.
49 Astfel va fi la sfârșitul lumii; îngerii vor ieși și vor reteza pe cei stricați din mijlocul drepților, (aiōn g165)
An yila nawo fiya co kaleu a bou ti cwileu. nob tomangeb kwama wasake an bou chokum nubo bwirko mor nubo wussake nen. (aiōn g165)
50 Și îi vor arunca în cuptorul de foc; acolo va fi plânsul și scrâșnirea dinților.
Ciyan merkeng ci mor kira cilong-cilonge fiye ciya ci ti ka wiye kange kironka nunek.
51 Isus le-a spus: Ați înțeles toate acestea? Ei i-au spus: Da, Doamne.
Ka Nyimom dike wuro gwam ka? Bibei tomange ceu ciya co, “Ong”
52 Atunci el le-a spus: Din această cauză fiecare scrib învățat despre împărăția cerului este asemănător unui om gospodar, care scoate din tezaurul lui lucruri noi și vechi.
La Yesu yici “Nyori nob merankar werunero, wo yilam bibei tomange liyr kwamareu, ci nan nii ki luwe wo yeu dikero sarko kange fwirko mor kwene ceu.
53 Și s-a întâmplat că după ce a terminat Isus parabolele acestea, a plecat de acolo.
i fo nyori Yesu dim dangke brori, dubom fiye curo.
54 Și după ce a venit în patria sa, îi învăța în sinagoga lor, într-atât că ei erau înmărmuriți și spuneau: De unde are acest om această înțelepciune și faptele puternice?
La Yesu doken biten ce, meran nobo nen mor bi kur wabero Ursalimau. Nyori cin nyimange ciki “Nii wo fiya nyomka kange yileng do wo fe?
55 Nu este acesta fiul tâmplarului? Nu este mama lui numită Maria; și frații lui, Iacov și Iose și Simon și Iuda?
Nii wo kebo bi bwe nii kwaka luwe ka? kebo nece ci cuwo ti ki Maryamu? Ale yakubu kange Yusufu kange Saminu, kange Yahuza kebo yitub ceb ka?
56 Și nu sunt toate surorile lui cu noi? Atunci de unde are acest om toate acestea?
Ale yitub ceb natubo kebo wo kange be ka? ca dikero wo fe?
57 Și s-au poticnit de el. Dar Isus le-a spus: Un profet nu este disprețuit decât în patria sa și în casa lui.
Cin kangum ner ducce dor cer. La Yesu yi ci “Nii tomange kwama mani fiya dur loco kange mor nubo loce.
58 Și nu a făcut multe fapte puternice acolo din cauza necredinței lor.
Ca mabo nyimanke ducce wori ci nebo bilinke.
