Marcu 7
1 Atunci s-au adunat la el fariseii și anumiți scribi care au venit din Ierusalim.
Hambu atahori Farisi ro meser agama bubꞌueꞌ esa rema mia Yerusalem, fo randaa ro Yesus.
2 Și când au văzut pe unii din discipolii lui mâncând pâine cu mâinile spurcate, adică nespălate, îi învinovățeau.
Atahori Farisi naa ra toꞌu rahereꞌ sira adat Yahudi na. Onaꞌ a, mete ma atahori rae raa, musi safe lima na tungga adat hihii-nanau na. Mete ma baliꞌ mia pasar, sira musi rariu dei. Losa-losa sira bua dapu na boe o, onaꞌ a huraꞌ, pinggaꞌ, nggalas, ceret, basa se musi safe tungga adat hihii na, dei fo pake raa. Mete ma hambu atahori Yahudi laen nda tungga adat naa sa, atahori Farisi ra ramanasa. Naa de, leleꞌ ara mete-rita Yesus mana tungga nara raa nda safe lima nara tungga adat hihii na, ara ramanasa. Basa ma ara rema fee salaꞌ neu Yesus rae, “Saa de mana tungga mara raa, nda safe lima nara sa? Naa, sira labꞌan basa hita adat na mia bei-baꞌi tara!”
3 Fiindcă fariseii și toți iudeii, dacă nu se spală des pe mâini, nu mănâncă, ținând tradiția bătrânilor.
4 Și când vin de la piață, dacă nu se îmbăiază, nu mănâncă. Și sunt multe alte lucruri, pe care le-au primit să le țină, precum este: îmbăierea paharelor și a oalelor și a vaselor de aramă și a meselor.
5 Atunci fariseii și scribii l-au întrebat: De ce nu umblă discipolii tăi conform tradiției bătrânilor, ci mănâncă pâine cu mâinile nespălate?
6 El a răspuns și le-a zis: Bine a profețit Isaia despre voi, fățarnicilor, așa cum este scris: Acest popor mă onorează cu buzele lor, dar inima lor este departe de mine.
Te Yesus nataa nae, “Hei ia ra memaꞌ atahori mana oꞌolaꞌ laen, tao laen! Mia dalahulu naa Baꞌi Yesaya suraꞌ hela Lamatualain hara-lii na oi, ‘Atahori ia ra koa-kio Au, no akaꞌ bafa a, te nda no rala nara sa. Sira tao taꞌo naa, o parsuma a. Sira nda fadꞌuli Au hihii ngga sa, te sira tungga akaꞌ a atahori hihii na. Hei onaꞌ naa boe.
7 Dar în zadar mi se închină, învățându-[i] pe oameni ca doctrine poruncile oamenilor.
8 Fiindcă lăsând deoparte porunca lui Dumnezeu, țineți tradiția oamenilor, precum îmbăierea oalelor și a paharelor; și faceți multe alte lucruri asemănătoare.
Hei lao hela Lamatualain hihii na, fo tungga atahori adat na. Hei memaꞌ mahine mara seli tao onaꞌ a naa!
9 Și le-a spus: Prea bine respingeți porunca lui Dumnezeu, ca să țineți propria voastră tradiție.
10 Fiindcă Moise a spus: Onorează pe tatăl tău și pe mama ta; și: Cel ce blestemă pe tată sau mamă, de moarte să moară;
Lele uluꞌ a Baꞌi Musa nafadꞌe Lamatualain parenda na nae, ‘Fee hadat neu hei papa-mama mara.’ Ma oi, ‘Mete ma atahori se rarai eni papa-mama na, musi hukun misa e.’
11 Dar voi spuneți: Dacă un om va spune tatălui sau mamei sale: Este corban, altfel spus, orice ți-ar fi de folos de la mine este un dar; va fi liber,
Lamatualain nanori taꞌo naa, te hei minori fea. Hei mae, ‘Mete ma atahori helu basa fee buas esa neu Lamatualain, mae eni papa-mama na doidꞌoso rae mate o, te buas naa nda bole pake tulu-fali neu se sa, huu helu basa fee neu Lamatualain ena.’
12 Și nu îl mai lăsați să facă ceva pentru tatăl său sau mama sa;
13 Făcând fără efect cuvântul lui Dumnezeu prin tradiția voastră, pe care ați dat-o; și faceți multe alte lucruri asemănătoare.
Naa de, Au ufadꞌe basa faꞌ ra, hei nggari Lamatualain hihii na, de nggati no atoran feuꞌ. Hei nggati basa atoran naeꞌ taꞌo naa ena.”
14 Și după ce a chemat pe toți oamenii, le-a spus: Dați-mi fiecare ascultare și înțelegeți;
Basa ma, Yesus noꞌe atahori laen sia naa, de nae, “Pasa ndiki mara dei, fo mihine.
15 Nu este nimic din afara unui om, care intrând în el îl poate spurca, ci lucrurile care ies din el, acelea sunt cele ce spurcă pe om.
Saa fo masoꞌ nisiꞌ teiꞌ a rala, naa nda tao nanggenggeo atahori sa. Te saa fo kalua dea neu, naa mana tao nanggenggeo.
16 Dacă are cineva urechi de auzit, să audă.
[Seka mandikiꞌ, rena matalolole o!”]
17 Și când a intrat în casă, ieșind din mulțime, discipolii săi l-au întrebat despre parabolă.
Basa ma Yesus no mana tungga nara lao hela atahori ra, de masoꞌ risiꞌ ume sa rala. Boe ma mana tungga nara ratane nekendandaaꞌ naa sosoa na.
18 Iar el le-a spus: Așa de nepricepuți sunteți și voi? Nu pricepeți că orice intră în om din afară, nu îl poate spurca;
Yesus nataa nae, “Hei o nda mihine sa, do? Sosoa na taꞌo ia: saa fo atahori raa, naa maloleꞌ. Te saa fo kalua, naa nda maloleꞌ sa.
19 Pentru că nu intră în inima lui, ci în pântece și iese în hazna, curățind toate mâncărurile?
Saa fo hita taa, masoꞌ nisiꞌ tei tara, basa naa kalua seluꞌ fali. (Lamatuaꞌ Yesus hihii na oi atahori bole raa sudꞌiꞌ saa. Nda ena-ai sa.)
20 Și a spus: Ce iese din om, aceea spurcă pe om.
Saa fo kalua mia atahori rala na, naa fo tao nanggenggeo losa Lamatualain melu-mudꞌu eni, boe ma nda nau naꞌabꞌue no e sa.
21 Fiindcă dinăuntru, din inima oamenilor, ies gânduri rele, adultere, curvii, ucideri,
Dedꞌea deꞌulakaꞌ naeꞌ kalua mia atahori rala nara! Sama onaꞌ dudꞌuꞌa deꞌulaka, hohongge, nemenaꞌo, tisa atahori,
22 Hoții, lăcomii, stricăciuni, înșelăciune, desfrânare, un ochi rău, blasfemie, mândrie, nebunie;
bare-naꞌo, deꞌulakaꞌ, lelekoꞌ, tungga hihii na, dale loleꞌ, olaꞌ natudꞌa atahori, koao, nda nahine hadat sa, ma langga fatu.
23 Toate aceste rele ies dinăuntru și îl spurcă pe om.
Basa deꞌulakaꞌ naa ra, kalua mia atahori rala nara. Naa, mana tao nalutu se. Lamatualain melu-mudꞌu se bee.”
24 Și de acolo s-a sculat și s-a dus între ținuturile Tirului și ale Sidonului și a intrat într-o casă și dorea ca nimeni să nu știe; dar nu a putut fi ascuns.
Basa boe, Yesus se lao hela mamanaꞌ naa, de risiꞌ kamboꞌ esa nara na Tirus. Losa naa, ara masoꞌ risiꞌ ume esa, huu Yesus nda nau atahori bubꞌuluꞌ Eni sia naa sa. Te Eni nda bisa keke sa.
25 Fiindcă o femeie, a cărei fetiță avea un duh necurat, a auzit despre el și a venit și a căzut la picioarele lui;
Sa naa hambu mama esa nda atahori Yahudi sa. Bꞌonggi eni mia Fenesia sia propensi Siria. Ana rena Yesus nema, ana neu noꞌe Yesus fo oi hendi nitu mia ana feto na.
26 Femeia era grecoaică, de națiune siro-feniciană; și l-a implorat să scoată dracul din fiica ei.
27 Dar Isus i-a spus: Lasă întâi copiii să se sature; fiindcă nu este potrivit să iei pâinea copiilor și să o arunci la căței.
Te Yesus nggari dedꞌeat nae, “Anaꞌ ra musi raa raꞌahuluꞌ, dei fo nggari lena na neu busa!” (No hihii maꞌafuniꞌ, Yesus musi tulu-fali Eni atahori Yahudi nara dei, dei fo bisa tulu-fali atahori feaꞌ ra).
28 Iar ea a răspuns și i-a zis: Da, Doamne, totuși și cățeii de sub masă mănâncă din firimiturile copiilor.
Te mama naa naselu nae, “Tebꞌe, Papa! Te busa sia mei a raeꞌ, naa nanaat mana tudꞌa mia anaꞌ a pinggan.” (No hihiiꞌ na, leleꞌ anaꞌ ra raa, busa o hambu naa boe. Mae Yesus tulu-fali Eni atahori nara, Eni o musi mete atahori feaꞌ ra boe.)
29 Și el i-a spus: Pentru acest cuvânt, du-te; dracul a ieșit din fiica ta.
Rena taꞌo naa, Yesus nafadꞌe nae, “Wei! Mama olaꞌ ndaa lao esaꞌ! De mama baliꞌ leo, te nitu a lao hela mama ana na ena.”
30 Și când a ajuns acasă, a găsit dracul plecat și pe fiica ei întinsă pe pat.
Basa ma, mama naa baliꞌ. Losa ume, ana na mana sunggu masambetaꞌ. Nitu a memaꞌ lao hela e.
31 Și din nou, plecând din ținuturile Tirului și Sidonului, a venit la marea Galileii, prin mijlocul ținuturilor Decapolei.
Basa ma, Yesus lao hela kambo Tirus, tungga dala tasi suu na seli kambo Sidꞌon. Mia naa, ara lao rakandoo losa dano Galilea. Basa ma ara lao risiꞌ nusaꞌ esa no kamboꞌ sanahulu fo roꞌe rae ‘Dekapolis’.
32 Și ei i-au adus pe unul care era surd și avea un impediment în vorbire; și l-au implorat să își pună mâna pe el.
Sa naa hambu atahori esa mabꞌobꞌeꞌ ma mbakeꞌ. Nono nara rendi e nisiꞌ Yesus. Ara roꞌe Yesus tao lima neu langga na fo nahai e.
33 Și l-a luat deoparte afară din mulțime și și-a pus degetele în urechile lui și a scuipat și i-a atins limba,
Boe ma Yesus lao hela atahori naeꞌ naa ra, de mesaꞌ ne neu no atahori naa. Yesus mbau lima uꞌu na neu atahori naa ndiki na ruꞌa se rala. Basa ma, Ana tao miru neu lima uꞌu na, de nggama atahori naa maa na.
34 Și privind în sus spre cer, a oftat și i-a spus: Effata, care înseamnă, Deschide-te.
Ana oroꞌa mbali lalai ata, lea hahae naruꞌ, basa ma parenda nae, “Efata” (sosoa na oi “Tabuka leon!”)
35 Și îndată urechile i-au fost deschise și frâul limbii sale a fost dezlegat și vorbea clar.
Ana olaꞌ taꞌo naa, boe ma atahori naa ndiki na rena neuꞌ ena. Ma maa baraꞌaiꞌ na, bangganaꞌu neuꞌ ena, losa ana olaꞌ malole.
36 Și le-a poruncit să nu spună nimănui; dar cu cât le poruncea mai mult, cu atât mai mult proclamau aceasta.
Basa ma, ruꞌa se baliꞌ risiꞌ atahori naeꞌ naa ra. Yesus ai se nae, “Rena! Hei afiꞌ mifadꞌe atahori mae, Au uhaiꞌ atahori ia ena.” Mae Yesus ena-ai se, te ara dui sia bee-bꞌee.
37 Și erau peste măsură de înmărmuriți, spunând: Toate le-a făcut bine; face deopotrivă pe surzi să audă și pe muți să vorbească.
Atahori mana rena dudꞌuit naa ra, ndindiiꞌ a. De ara ola-olaꞌ rae, “Mana seli! Atahori ia tao basa e, dadꞌi malole. Atahori mbakeꞌ rena. Atahori mabꞌobꞌeꞌ ola-olaꞌ.”
