Luca 23
1 Și toată mulțimea lor s-a sculat și ei l-au dus la Pilat.
Vat lipitin mine fita, ida nin Yesu nbun Bilatus.
2 Și au început să îl acuze, spunând: Am găsit pe acesta pervertind națiunea și oprind a da taxă Cezarului, spunând că el este Cristos, un Împărat.
I tunna nvuruzughe nliru, I woro, “Ti se unit ulele adin nanzu nmyin bite, a wantina anit uni in Kaisar ku ugandu, a din belu ame litine Kristiari, Ugo.”
3 Iar Pilat l-a întrebat, spunând: Ești tu Împăratul iudeilor? Iar el i-a răspuns și a zis: Tu spui.
Bilatus tiringhe, a woro, “Fere Ugo na Yahudawa?” Yesu kawa ghe a woro, “Fere nbelle nani.”
4 Atunci Pilat a spus marilor preoți și mulțimii: Nu găsesc nicio vină în acest om.
Bilatus woro na didya na prieste nin lipitin nanit. “Na nse unit ulele nin taanu ba.”
5 Dar erau și mai insistenți, spunând: Întărâtă poporul, învățând prin toată Iudeea, începând din Galileea, până în acest loc.
Amma ileo ubun nin sho nati, i woro, “Adin rusuzu anit, adin dursuzu anit nan nyan Yahudiya vat, ucizunun Galili uda duru kikane.”
6 Când a auzit Pilat de Galileea, a întrebat dacă omul este galileean.
Na Bilatus nlanza nani, a tirino sa unite kunan Galiliari.
7 Și înțelegând că este din jurisdicția lui Irod, l-a trimis la Irod, care era și el în Ierusalim în acele zile.
Na ayinno adi nmyin tigon Hirudus ari, a turung Yesu ku udu kitin Hirudus, ama litine wang wadin Urshalima nayiri ane.
8 Iar când Irod a văzut pe Isus, s-a bucurat foarte mult, fiindcă demult dorea să îl vadă, pentru că auzise multe despre el; și spera să vadă vreun miracol făcut de el.
Na Hirudus in yene Yesu ku, ayi poo ghe, bara na dandauna nin su nworu a yeneghe. Ana lanza ubeleng me amini din piziru ayeneghe asu imon izikiki.
9 Atunci l-a întrebat cu multe cuvinte; dar el nu i-a răspuns nimic.
Hirudus tirino Yesu ku uliru gbardang, amma na Yesu nkawa ghe imon ba.
10 Iar preoții de seamă și scribii stăteau în picioare și îl acuzau vehement.
Adidya na priest nin na nan ninyerte fita, nin tinana nayi nvuruzughe nliru.
11 Iar Irod, împreună cu soldații lui, îl făceau de nimic și îl batjocoreau și l-au înveșmântat cu o haină strălucitoare și l-au trimis înapoi la Pilat.
Hirudus nin nasoja me zognzo ghe, I kuru isu ghe liyong, inin shonghe imon icine, inin kurtuno Yesu ku udu kitin Bilatus.
12 Și amândoi, Pilat și Irod, s-au făcut prieteni unul cu altul în acea zi; fiindcă înainte erau în dușmănie unul cu altul.
Hirudus nin Bilatus waso adondon nati lilone (amma iwa tu iyita anan nivira nati).
13 Iar Pilat, după ce a chemat la un loc pe preoții de seamă și conducătorii și poporul,
Bilatus tunna ayicila udya na priest, nin nagoo a ligozi nanite kiti kirum,
14 Le-a spus: Mi-ați adus pe acest om ca pe unul care pervertește poporul; și iată, eu, cercetându-l înaintea voastră, nu am găsit în acest om nicio vină din cele ce îl acuzați;
a woro nani, “Ida nayi unit ulele nafo unit ulenge na adin cinu nin nait nanzang, yeneng, meng, nbun minere ntiroghe uliru, na nse ghe nin kulapi kitene nile imon na idi uvuruzughe mun ba.
15 Nu, nici chiar Irod; fiindcă v-am trimis la el; și iată, nimic demn de moarte nu i s-a făcut.
Baba, sa ame Hirudus wang, a kurtunghe udak kiti bite, yenen, na asu imong imon ilenge na iduru nworu aku ba.
16 De aceea îl voi pedepsi și îl voi elibera.
Bara nani mma tighe aneo, nsunghe.”
17 (Fiindcă de nevoie, la sărbătoare trebuia să le elibereze pe unul închis.)
Amma uwa so Bilatus ju gbas a nutun a Yahudawe ku kucin kurum kilari licin kubin idi.
18 Dar toți au strigat deodată, spunând: Ia-l pe acesta și eliberează-ni-l pe Baraba;
Vat mine jartiza kang, I woro, “Caan nin nit ulele, I nutun nari Barabas ku!”
19 (Care, din cauza unei anumite răscoale făcută în cetate, și ucidere, fusese aruncat în închisoare.)
Barabas unitari wadi ulenge na iwa ceo ghe licin kitene kulapi nsali dortu nliru tigo kipine nin katwa likiri.
20 Pilat așadar, dorind să îl elibereze pe Isus, le-a vorbit din nou.
Bilatus kuru asu nani uliru tutung, nin su nworu a sun Yesu ku.
21 Dar ei strigau, spunând: Crucifică-l, crucifică-l!
Ijaritiza I woro, “Na ikotinghe kuca, na ikotinghe kuca.”
22 Iar el le-a spus a treia oară: De ce, ce rău a făcut el? Nu am găsit nicio vină de moarte în el; așadar îl voi pedepsi și îl voi elibera.
A woro nani tutung untat, “Iyanghari, kuyapin kulapiari unit ulele nati? Na meng see ghe nin kulapi kongo na batin ushara nkul liti me ba. Bara nani, asa nkpizoghe mma sunghe.”
23 Dar insistau cu voci puternice, cerând ca el să fie crucificat. Și vocile lor și ale marilor preoți au învins.
Amma ileo ubun njartiza kang, npiru nworu ikotinghe kucha. Tiwui mine ta Bilatus yinna.
24 Iar Pilat a dat sentința ca să fie așa cum au cerut ei.
Bilatus yinna nani nin kuculu mine.
25 Și le-a eliberat pe cel ce fusese aruncat în închisoare din cauza răscoalei și a uciderii, pe cel ce îl cereau; iar pe Isus l-a dat voii lor.
A nutuno ulenge na inung tirino nworu inutun ule na ina ceo kilari licin kitene in fizu nay nanit a umolsu nanit. Amma ana nani Yesu ku nafo usu nibinai mine.
26 Și pe când îl duceau de acolo, au prins pe unul Simon, un cirenean, venind de la câmp, și pe el au pus crucea, ca să o poarte după Isus.
Na inya ninghe, ikifo umong Simon unit Nkirawani, awa nuzun nan nya ntene, itina ghe kuca ndi kotunue, a dortu Yesu ku.
27 Și l-a urmat o mare mulțime a poporului și a femeilor, care, de asemenea, se tânguiau și îl jeleau.
Ligozi nanit gbardang, nin nawani ale na iwa di tiyomme wa din dortu ghe.
28 Dar Isus, întorcându-se spre ele, a spus: Fiice ale Ierusalimului, nu plângeți pentru mine, ci plângeți pentru voi înșivă și pentru copiii voștri.
A gbitirno kiti mine, Yesu woro, “Nishonon Urshalima, na iwa gilu meng ku ba, ama gilan atimine nin nono mine.
29 Pentru că iată, vin zilele în care vor spune: Binecuvântate sunt cele sterpe și pântecele care nu au născut și sânii care nu au alăptat.
Amma yenen, ayire din cinu na ima woru, 'Anan koliari awani are, nin naburi ale na ina maru ba, nin na yazin ale na amazina ba.'
30 Atunci vor începe să spună munților: Cădeți peste noi; și dealurilor: Acoperiți-ne.
Ima cizunu ubelu na kup, 'Dio nati bite,' a apara, 'Kiro nari.'
31 Căci dacă ei fac acestea cu un copac verde, ce se va face cu cel uscat?
Iwa su ile imone a kuce dutu kushiti, Iyaghari ma se ku wa malu kotu?”
32 Și erau de asemenea alți doi răufăcători duși cu el, pentru a fi uciși.
Iwa yiru among anit naba anan likara linanzang idi molu ligowe ninghe.
33 Și după ce au venit la locul care este numit Calvar, acolo l-au crucificat pe el și pe răufăcători, unul la dreapta și celălalt la stânga.
Na iwa dak kiti kanga na idin yicu akankan nati, kitenere iwa kotunghe kucaa ligowe nin nanan likara linanzang, unit urum ncara uline a unan be ncara ngule me.
34 Atunci Isus a spus: Tată, iartă-i, fiindcă ei nu știu ce fac. Și i-au împărțit hainele și au aruncat sorți.
Yesu woro, “Ucif, wesse nani alapi mine, bara na iyiru imon ile na idin sue ba.” I tunna idinja timo, I koso imon me.
35 Și poporul stătea în picioare, privind. Și conducătorii de asemenea, împreună cu ei, [l]-au luat în derâdere, spunând: A salvat pe alții; să se salveze pe sine însuși, dacă el este Cristos, alesul lui Dumnezeu.
Anite yissina in yenju ghe a imung ago mina yita nsughe liyong, idin su, “Ana tucu among. Na atuca litine, andi amere Kristi Kutelle, unan feruwe.”
36 Iar soldații de asemenea îl batjocoreau, venind la el și oferindu-i oțet,
Inung anan likum wang sughe liyong, ida kupo me, ina ghe nmyen migbalala,
37 Și spunând: Dacă tu ești împăratul iudeilor, salvează-te pe tine însuți.
idin belu, “Andi fere uga na Yahudawe, tucu litife.”
38 Și a fost și o inscripție scrisă deasupra lui cu litere grecești și latinești și evreiești: ACESTA ESTE ÎMPĂRATUL IUDEILOR.
I wa su imong inyerte ibana kitene litine, “ULELERE UGO NA YAHUDAWA.”
39 Iar unul dintre răufăcătorii atârnați îl defăima, spunând: Dacă tu ești Cristos, salvează-te pe tine însuți și pe noi.
Unit urum nan nya na nan likara linanzanghe na iwa kotunghe kuce, belinghe lifai, a woro, “Na fere Kristeba? Tucu litife umunu arik ku.”
40 Dar celălalt, răspunzând, l-a mustrat, zicând: Nu te temi tu de Dumnezeu, pentru că ești sub aceeași condamnare?
Ame unan be kawa, a kwada ghe a woro, “Na udin lanzu fiu Kutelle ba, bara na ushara fe di urume nin ghe?
41 Și noi, într-adevăr, pe drept; fiindcă primim răsplata cuvenită faptelor noastre; dar acest om nu a făcut nimic incorect.
Kiti bite udi dert, arik din seru nduk katwa bitari. Na unit ulele na su imonmong inanzang ba.”
42 Iar el i-a spus lui Isus: Doamne, amintește-ți de mine, când vii în împărăția ta.
A kpinaku, a woro, “Yesu, lizino nin mi asa upira kipin tigo fe.”
43 Și Isus i-a spus: Adevărat îți spun: Astăzi vei fi cu mine în paradis.
Yesu woroghe, “Kidegenere nbelin fi, uma yitu nin mi kipin tigo nighe.”
44 Și era cam pe la ora a șasea și a fost întuneric peste toată țara, până la ora a noua.
Kube da susut nin nikoro kutocin, nsirti tursu kutyine vat uduru ikoro kutir
45 Și soarele s-a întunecat și perdeaua templului s-a rupt prin mijloc.
na nkanang nwii nmala. Kusakala kutyi nlira jarta kyitik kitene utolu kadas.
46 Și după ce Isus a strigat cu voce tare, a spus: Tată, în mâinile tale îmi încredințez duhul; și, spunând astfel, și-a dat duhul.
Yesu jarta nin liwui kang ayila, a woro “Ucif, nan nya nacara fere nnakpa ulai ning.” Na a belle nani, aku.
47 Și centurionul, când a văzut ce se făcuse, a glorificat pe Dumnezeu, spunând: Într-adevăr, acesta a fost un om drept.
Na udya na nan likum akalt likure in yene imon ile isu, azazina Kutelle, a woro, “Kidegenere, ulele unan katwa kacineari nadi.”
48 Și toți oamenii, care s-au adunat la acea priveliște, văzând cele ce se făcuseră, bătându-și piepturile s-au întors.
Na vat ligozie na iwa dak ida ti iyizi nba nimon ile na isu yene imon ile na ise, ikpilla idin fo igiri.
49 Și toți cunoscuții lui și femeile care îl urmaseră din Galileea, au stat în picioare deoparte, uitându-se la acestea.
Vat na nan yiru me, nin na wani ale na ina dofin ghe unuzun Galili, yissina pit, idin yenju ni leli imone.
50 Și iată, era un bărbat, numit Iosif, un consilier, fiind un bărbat bun și drept;
Umong unit wa diku unan lissan Yusufu, nan nya na nan kpiluzu, unit ugegeme nin katwa kacine
51 (Acesta nu fusese de acord cu sfatul și fapta lor); el era din Arimateea, o cetate a iudeilor; și care aștepta și el împărăția lui Dumnezeu.
(na awa yinin nin kpiluzue nin lidu longo na isu ba), unit in Arimathiya, nkan kipin na Yahudawa, ulenge na awa di nca kipin tigoo Kutelle.
52 Acesta a mers la Pilat și a cerut trupul lui Isus.
Unit une do kitin Bilatus, tirino kidowon Yesu.
53 Și l-a luat jos și l-a înfășurat în [pânză de] in și l-a pus într-un mormânt tăiat în piatră, în care nu fusese pus nimeni niciodată.
A toltuno kinin, a jinkpilo nin malti ulau, adi nonko nan nya kissek na ina sarsu nan nya kutala, kikanga na isa nonko umong ku ba.
54 Și acea zi era pregătirea; și sabatul se apropia.
Uwui nshiriari wadi, Assabath wa dak susut npiru.
55 Și femeile, de asemenea, care au venit cu el din Galileea, l-au urmat și au văzut mormântul și cum a fost pus trupul lui.
Awane na iwa dak nanghe unuzun Galili, dofino kidung, iyene kissekke iyene imusun nonkue kidowe non.
56 Și s-au întors și au pregătit miresme și miruri; și s-au odihnit în sabat conform poruncii.
I kpilla, ida shirya nnuf kunya min tintu. Lirin Nasabbath ishino nafo ubellin duke.
