Luca 12
1 Între timp, pe când era strânsă o mulțime nenumărată de oameni, încât se călcau unii pe alții în picioare, a început să spună întâi discipolilor săi: Păziți-vă de dospeala fariseilor, care este fățărnicia.
Then, as great crowds were standing so close that they were stepping on one another, he began to say to his disciples: “Beware of the leaven of the Pharisees, which is hypocrisy.
2 Fiindcă nu este nimic acoperit care nu va fi revelat; nici ascuns care nu va fi cunoscut.
For there is nothing covered, which will not be revealed, nor anything hidden, which will not be known.
3 De aceea orice ați spus în întuneric va fi auzit în lumină; și ce ați vorbit la ureche în cămăruțe, va fi proclamat pe acoperișuri.
For the things that you have spoken in darkness will be declared in the light. And what you have said in the ear in bedrooms will be proclaimed from the housetops.
4 Și vă spun, prietenii mei: Nu vă temeți de cei ce ucid trupul și după aceasta, altceva nimic nu mai pot face.
So I say to you, my friends: Do not be fearful of those who kill the body, and afterwards have no more that they can do.
5 Ci vă voi avertiza dinainte de cine să vă temeți: Temeți-vă de acela care, după ce a ucis, are putere să arunce în iad; da, vă spun: Temeți-vă de el. (Geenna g1067)
But I will reveal to you whom you should fear. Fear him who, after he will have killed, has the power to cast into Hell. So I say to you: Fear him. (Geenna g1067)
6 Nu se vând cinci vrăbii cu doi bani și niciuna dintre ele nu este uitată înaintea lui Dumnezeu?
Are not five sparrows sold for two small coins? And yet not one of these is forgotten in the sight of God.
7 Dar până și perii din capul vostru, toți sunt numărați. De aceea nu vă temeți, sunteți mai de valoare decât multe vrăbii.
But even the very hairs of your head have all been numbered. Therefore, do not be afraid. You are worth more than many sparrows.
8 Și vă spun: Oricine mă va mărturisi înaintea oamenilor, și Fiul omului îl va mărturisi înaintea îngerilor lui Dumnezeu;
But I say to you: Everyone who will have confessed me before men, the Son of man will also confess him before the Angels of God.
9 Dar cel ce mă neagă înaintea oamenilor, va fi negat și el înaintea îngerilor lui Dumnezeu.
But everyone who will have denied me before men, he will be denied before the Angels of God.
10 Și oricui va spune un cuvânt împotriva Fiului omului, îi va fi iertat; dar aceluia ce blasfemiază împotriva Duhului Sfânt, nu îi va fi iertat.
And everyone who speaks a word against the Son of man, it will be forgiven of him. But of him who will have blasphemed against the Holy Spirit, it will not be forgiven.
11 Iar când vă vor duce la sinagogi și la magistrați și la autorități, să nu vă îngrijorați cum sau ce veți răspunde, sau ce veți spune,
And when they will lead you to the synagogues, and to magistrates and authorities, do not choose to be worried about how or what you will answer, or about what you might say.
12 Fiindcă Duhul Sfânt vă va învăța în acea oră ce ar trebui să spuneți.
For the Holy Spirit will teach you, in the same hour, what you must say.”
13 Iar unul din mulțime i-a spus: Învățătorule, spune fratelui meu să împartă cu mine moștenirea.
And someone from the crowd said to him, “Teacher, tell my brother to share the inheritance with me.”
14 Iar el i-a spus: Omule, cine m-a pus judecător sau împărțitor peste voi?
But he said to him, “Man, who has appointed me as judge or arbitrator over you?”
15 Și le-a spus: Fiți atenți și păziți-vă de lăcomie, pentru că viața omului nu stă în abundența bunurilor lui.
So he said to them: “Be cautious and wary of all avarice. For a person’s life is not found in the abundance of the things that he possesses.”
16 Și le-a spus o parabolă, zicând: Pământul unui anumit om bogat a rodit mult;
Then he spoke to them using a comparison, saying: “The fertile land of a certain wealthy man produced crops.
17 Și se gândea în el însuși, spunând: Ce voi face, pentru că nu mai am loc unde să îmi adun roadele?
And he thought within himself, saying: ‘What should I do? For I have nowhere to gather together my crops.’
18 Și a spus: Aceasta voi face: voi dărâma grânarele mele și le voi zidi mai mari; și acolo voi aduna toate roadele mele și bunurile mele.
And he said: ‘This is what I will do. I will tear down my barns and build larger ones. And into these, I will gather all the things that have been grown for me, as well as my goods.
19 Și voi spune sufletului meu: Suflete, ai multe bunuri strânse pentru mulți ani; odihnește-te, mănâncă, bea, veselește-te.
And I will say to my soul: Soul, you have many goods, stored up for many years. Relax, eat, drink, and be cheerful.’
20 Dar Dumnezeu i-a spus: Nebunule, în această noapte ți se va cere sufletul de la tine; și cele pe care le-ai pregătit, ale cui vor fi?
But God said to him: ‘Foolish one, this very night they require your soul of you. To whom, then, will those things belong, which you have prepared?’
21 Așa este cel ce strânge tezaure pentru el și nu este bogat față de Dumnezeu.
So it is with him who stores up for himself, and is not wealthy with God.”
22 Și le-a spus discipolilor săi: De aceea vă spun: Nu vă îngrijorați pentru viața voastră, ce veți mânca; nici pentru trup, ce veți îmbrăca.
And he said to his disciples: “And so I say to you: Do not choose to be anxious about your life, as to what you may eat, nor about your body, as to what you will wear.
23 Viața este mai mult decât mâncarea, și trupul mai mult decât îmbrăcămintea.
Life is more than food, and the body is more than clothing.
24 Uitați-vă cu atenție la corbi, pentru că nici nu seamănă, nici nu seceră; aceștia nu au nici depozit, nici grânar; și Dumnezeu le dă mâncare; cu cât mai valoroși sunteți voi decât păsările?
Consider the ravens. For they neither sow nor reap; there is no storehouse or barn for them. And yet God pastures them. How much more are you, compared to them?
25 Și care dintre voi, îngrijorându-se, poate adăuga la statura lui un cot?
But which of you, by thinking, is able to add one cubit to his stature?
26 Așadar dacă nu sunteți în stare să faceți nici cel mai mic lucru, de ce vă îngrijorați despre celelalte?
Therefore, if you are not capable, in what is so little, why be anxious about the rest?
27 Uitați-vă cu atenție la crini cum cresc; nu ostenesc, nu torc; totuși vă spun: Nici Solomon, în toată gloria lui, nu a fost înveșmântat ca unul dintre aceștia.
Consider the lilies, how they grow. They neither work nor weave. But I say to you, not even Solomon, in all his glory, was clothed like one of these.
28 Și dacă astfel îmbracă Dumnezeu iarba din câmp, care astăzi este și mâine este aruncată în cuptor, cu cât mai mult vă va îmbrăca pe voi, puțin credincioșilor.
Therefore, if God so clothes the grass, which is in the field today and thrown into the furnace tomorrow, how much more you, O little in faith?
29 Și nu căutați ce veți mânca sau ce veți bea și nici nu vă îndoiți în mintea voastră.
And so, do not choose to inquire as to what you will eat, or what you will drink. And do not choose to be lifted up on high.
30 Fiindcă toate acestea le caută națiunile lumii; dar Tatăl vostru știe că aveți nevoie de acestea.
For all these things are sought by the Gentiles of the world. And your Father knows that you have need of these things.
31 Mai degrabă, căutați împărăția lui Dumnezeu; și toate acestea vi se vor adăuga.
Yet truly, seek first the kingdom of God, and his justice, and all these things shall be added to you.
32 Nu te teme, turmă mică, pentru că este buna plăcere a Tatălui vostru să vă dea împărăția.
Do not be afraid, little flock; for it has pleased your Father to give you the kingdom.
33 Vindeți ce aveți și dați milostenii; faceți-vă pungi care nu se învechesc, un tezaur în ceruri care nu seacă, unde hoțul nu se apropie, nici molia nu distruge.
Sell what you possess, and give alms. Make for yourselves purses that will not wear out, a treasure that will not fall short, in heaven, where no thief approaches, and no moth corrupts.
34 Fiindcă unde este tezaurul vostru, acolo va fi și inima voastră.
For where your treasure is, there will your heart be also.
35 Mijlocul să vă fie încins și luminile aprinse;
Let your waists be girded, and let lamps be burning in your hands.
36 Și voi înșivă [să fiți] asemenea oamenilor care așteaptă pe domnul lor, când se va întoarce de la nuntă; ca atunci când vine și bate, să îi deschidă imediat.
And let you yourselves be like men awaiting their lord, when he will return from the wedding; so that, when he arrives and knocks, they may open to him promptly.
37 Binecuvântați sunt acei robi, pe care domnul, când vine, îi va găsi veghind; adevărat vă spun, că se va încinge și îi va pune să șadă la masă și se va apropia și îi va servi.
Blessed are those servants whom the Lord, when he returns, will find being vigilant. Amen I say to you, that he will gird himself and have them sit down to eat, while he, continuing on, will minister to them.
38 Și dacă vine în a doua gardă, sau vine în a treia gardă și îi găsește așa, binecuvântați sunt acei robi.
And if he will return in the second watch, or if in the third watch, and if he will find them to be so: then blessed are those servants.
39 Dar să știți aceasta, că dacă ar fi știut stăpânul casei la ce oră ar veni hoțul, ar fi vegheat și nu ar fi lăsat să îi fie spartă casa.
But know this: that if the father of the family knew at what hour the thief would arrive, he would certainly stand watch, and he would not permit his house to be broken into.
40 De aceea și voi fiți pregătiți, pentru că Fiul omului vine într-o oră la care nu vă gândiți.
You also must be prepared. For the Son of man will return at an hour that you will not realize.”
41 Atunci Petru i-a spus: Doamne, nouă ne spui această parabolă, sau de asemenea tuturor?
Then Peter said to him, “Lord, are you telling this parable to us, or also to everyone?”
42 Iar Domnul a spus: Cine așadar, este administratorul credincios și priceput, pe care domnul său îl va face stăpân peste gospodăria sa, să dea porția de mâncare la timpul cuvenit?
So the Lord said: “Who do you think is the faithful and prudent steward, whom his Lord has appointed over his family, in order to give them their measure of wheat in due time?
43 Binecuvântat este acel rob, pe care domnul lui, când vine, îl va găsi făcând astfel.
Blessed is that servant if, when his Lord will return, he will find him acting in this manner.
44 Adevărat vă spun, că îl va face stăpân peste tot ce are el.
Truly I say to you, that he will appoint him over all that he possesses.
45 Dar dacă acel rob spune în inima lui: Domnul meu întârzie să vină; și va începe să îi bată pe servitori și pe servitoare și să mănânce și să bea și să se îmbete,
But if that servant will have said in his heart, ‘My Lord has made a delay in his return,’ and if he has begun to strike the men and women servants, and to eat and drink, and to be inebriated,
46 Domnul acelui rob va veni într-o zi în care nu este așteptat și într-o oră pe care robul nu o cunoaște și îl va tăia în două, și îi va da partea lui împreună cu necredincioșii.
then the Lord of that servant will return on a day which he hoped not, and at an hour which he knew not. And he will separate him, and he will place his portion with that of the unfaithful.
47 Iar acel rob, care a știut voia domnului său și nu s-a pregătit, nici nu a făcut conform cu voia lui, va fi biciuit cu multe lovituri.
And that servant, who knew the will of his Lord, and who did not prepare and did not act according to his will, will be beaten many times over.
48 Dar cel ce nu a știut și a făcut lucruri demne de lovituri, va fi biciuit cu puține lovituri. Și oricăruia îi este dat mult, i se va cere mult; și cui i s-a încredințat mult, i se va cere mai mult.
Yet he who did not know, and who acted in a way that deserves a beating, will be beaten fewer times. So then, of all to whom much has been given, much will be required. And of those to whom much has been entrusted, even more will be asked.
49 Am venit să trimit foc pe pământ; și ce voiesc, dacă este aprins deja?
I have come to cast a fire upon the earth. And what should I desire, except that it may be kindled?
50 Dar am un botez cu care să fiu botezat; și cât sunt de constrâns până să fie împlinit!
And I have a baptism, with which I am to be baptized. And how I am constrained, even until it may be accomplished!
51 Presupuneți că am venit să dau pace pe pământ? Eu vă spun: Nu; ci mai degrabă dezbinare;
Do you think that I have come to give peace to the earth? No, I tell you, but division.
52 Fiindcă, de acum înainte vor fi cinci într-o casă dezbinată, trei împotriva a doi și doi împotriva a trei.
For from this time on, there will be five in one house: divided as three against two, and as two against three.
53 Tatăl va fi dezbinat împotriva fiului și fiul împotriva tatălui; mama împotriva fiicei și fiica împotriva mamei; soacra împotriva nurorii ei și nora împotriva soacrei ei.
A father will be divided against a son, and a son against his father; a mother against a daughter and a daughter against a mother; a mother-in-law against her daughter-in-law, and a daughter-in-law against her mother-in-law.”
54 Și a mai spus oamenilor: Când vedeți un nor ridicându-se de la apus, imediat spuneți: Vine ploaia; și așa este.
And he also said to the crowds: “When you see a cloud rising from the setting of the sun, immediately you say, ‘A rain cloud is coming.’ And so it does.
55 Și când suflă vântul de la sud, spuneți: Va fi arșiță; și se întâmplă.
And when a south wind is blowing, you say, ‘It will be hot.’ And so it is.
56 Fățarnicilor, puteți deosebi fața cerului și a pământului; dar cum de nu deosebiți acest timp?
You hypocrites! You discern the face of the heavens, and of the earth, yet how is it that you do not discern this time?
57 Și de ce nu judecați chiar de la voi înșivă ce este drept?
And why do you not, even among yourselves, judge what is just?
58 Dar când te duci cu potrivnicul tău la magistrat, pe drum, dă-ți silința să fii eliberat de el; ca nu cumva să te târască la judecător și judecătorul să te predea executorului și executorul să te arunce în închisoare.
So, when you are going with your adversary to the ruler, while you are on the way, make an effort to be freed from him, lest perhaps he may lead you to the judge, and the judge may deliver you to the officer, and the officer may cast you into prison.
59 Îți spun că nu vei ieși nicidecum de acolo, până nu vei plăti până și ultimul bănuț.
I tell you, you will not depart from there, until you have paid the very last coin.”
