Lamentații 5
1 Amintește-ți, DOAMNE, ce a venit peste noi; ia aminte și privește ocara noastră.
Remember, O Lord, what has happened to us: behold, and look on our reproach.
2 Moștenirea noastră s-a întors la străini, casele noastre la necunoscuți.
Our inheritance has been turned away to aliens, our houses to strangers:
3 Noi suntem orfani și fără tată, mamele noastre sunt ca văduvele.
we are become orphans, we have no father, our mothers are as widows.
4 Noi am băut apa noastră pe bani; lemnul nostru ne este vândut nouă.
We have drunk our water for money; our wood is sold to us [for a burden] on our neck:
5 Gâturile noastre sunt sub persecuție; muncim și nu avem odihnă.
we have been persecuted, we have laboured, we have had no rest.
6 Am dat mâna cu egiptenii și cu asirienii, ca să ne săturăm cu pâine.
Egypt gave the hand [to us], Assur to their own satisfaction.
7 Părinții noștri au păcătuit și nu mai sunt, iar noi am purtat nelegiuirile lor.
Our fathers sinned, [and] are not: we have borne their iniquities.
8 Servitori au condus peste noi, nu este nimeni care să ne elibereze din mâna lor.
Servants have ruled over us: there is none to ransom [us] out of their hand.
9 Ne câștigăm pâinea cu riscul vieților noastre din cauza sabiei pustiei.
We shall bring in our bread with [danger of] our lives, because of the sword of the wilderness.
10 Pielea noastră era neagră ca un cuptor din cauza foametei teribile.
Our skin is blackened like an oven; they are convulsed, because of the storms of famine.
11 Ei au necinstit femeile în Sion și pe fecioarele din cetățile lui Iuda.
They humbled the women in Sion, the virgins in the cities of Juda.
12 Prinți sunt spânzurați prin mâna lor; fețele bătrânilor nu au fost onorate.
Princes were hanged up by their hands: the elders were not honoured.
13 Ei au luat pe tineri să macine și copiii au căzut sub lemne.
The chosen men lifted up [the voice in] weeping, and the youths fainted under the wood.
14 Bătrânii au încetat [să mai fie] la poartă, tinerii la muzica lor.
And the elders ceased from the gate, the chosen men ceased from their music.
15 Bucuria inimii noastre a încetat; dansul nostru este întors în jale.
The joy of our heart has ceased; our dance is turned into mourning.
16 Coroana a căzut de pe capul nostru; vai de noi, pentru că am păcătuit!
The crown has fallen [from] our head: yea, woe to us! for we have sinned.
17 Fiindcă inima noastră [este] leșinată; pentru aceste lucruri ochii noștri sunt întunecați.
For this has grief come; our heart is sorrowful: for this our eyes are darkened.
18 Din cauza muntelui Sionului, care este pustiit, vulpile se plimbă pe el.
Over the mountain of Sion, because it is made desolate, foxes have walked therein.
19 Tu, DOAMNE, rămâi pentru totdeauna; tronul tău din generație în generație.
But thou, O Lord, shalt dwell for ever; thy throne [shall endure] to generation and generation.
20 Pentru ce ne uiți pentru totdeauna și ne părăsești atât de mult timp?
Wherefore wilt thou utterly forget us, and abandon us a long time?
21 Întoarce-ne la tine, DOAMNE și ne vom întoarce; înnoiește-ne zilele ca în vechime.
Turn us, O Lord, to thee, and we shall be turned; and renew our days as before.
22 Dar tu ne-ai respins pe deplin, te-ai înfuriat tare împotriva noastră.
For thou hast indeed rejected us; thou hast been very wroth against us.
