Joshua 17
1 A fost de asemenea un sorț și pentru tribul lui Manase, căci el era întâiul-născut al lui Iosif; pentru Machir, întâiul-născut al lui Manase, tatăl lui Galaad, pentru că el a fost bărbat de război, de aceea a avut Galaadul și Basanul.
И допаде део племену Манасијином, а он беше првенац Јосифов; Махиру првенцу Манасијином оцу Галадовом, јер беше човек јунак, зато му допаде Галад и Васан;
2 A fost de asemenea un sorț și pentru ceilalți copii ai lui Manase, după familiile lor: pentru copiii lui Abiezer și pentru copiii lui Helec și pentru copiii lui Azriel și pentru copiii lui Sihem și pentru copiii lui Hefer și pentru copiii lui Șemida; aceștia sunt copiii de parte bărbătească ai lui Manase, fiul lui Iosif, după familiile lor.
Добише део и остали синови Манасијини по породицама својим, синови Авијезерови, и синови Хелекови, и синови Азрилови, и синови Сихемови, и синови Еферови, и синови Семидини. То су синови Манасије сина Јосифовог; људи по породицама својим.
3 Și Țelofhad, fiul lui Hefer, fiul lui Galaad, fiul lui Machir, fiul lui Manase, nu avea fii, ci fiice; și acestea sunt numele fiicelor sale: Mahla și Noa, Hogla, Milca și Tirța.
А Салпад син Ефера сина Галада сина Махира сина Манасијиног није имао синова него кћери; и ово су имена кћерима његовим: Мала и Нуја, Егла, Мелха и Терса.
4 Și ele au venit aproape, în fața preotului Eleazar, și în fața lui Iosua, fiul lui Nun, și în fața prinților, spunând: DOMNUL a poruncit lui Moise să ni se dea o moștenire între frații noștri. De aceea, conform poruncii DOMNULUI, Eleazar le-a dat o moștenire între frații tatălui lor.
И оне дођоше пред Елеазара свештеника и пред Исуса сина Навиног и пред кнезове, и рекоше: Господ је заповедио Мојсију да нам се да наследство међу браћом нашом. И даде им Исус, по заповести Господњој, наследство међу браћом оца њиховог.
5 Și au căzut lui Manase zece părți, în afară de țara Galaadului și de Basan, care sunt dincolo de Iordan.
И допаде Манасији десет делова, осим земље галадске и васанске, које су с оне стране Јордана.
6 Pentru că fiicele lui Manase au avut o moștenire între copiii lui; și ceilalți fii ai lui Manase au avut țara Galaadului.
Јер кћери Манасијине добише наследство међу синовима његовим, а земља галадска допаде другим синовима Манасијиним.
7 Și ținutul lui Manase era de la Așer până la Micmetat, care este înaintea Sihemului; și granița mergea spre dreapta până la locuitorii din En-Tapuah.
А међа Манасијина беше од Асира к Михмети, која је према Сихему, потом иде та међа надесно к становницима ен-тафујским.
8 Iar Manase a avut țara Tapuahului, iar Tapuah, pe granița lui Manase, era al copiilor lui Efraim.
А Манасијина је земља тафујска, али Тафуја на међи Манасијиној припада синовима Јефремовим.
9 Și ținutul cobora până la râul Cana, spre partea de sud a râului; aceste cetăți erau ale lui Efraim, între cetățile lui Manase; de asemenea ținutul lui Manase era spre partea de nord a râului și ieșirile lui erau la mare.
Одатле силази међа на поток Кану, с јужне стране тог потока; и градови су Јефремови међу градовима Манасијиним; а међа је Манасијина са северне стране потока и излази на море.
10 Spre sud era al lui Efraim și spre nord, al lui Manase; și marea este marginea lui; și se întâlnea la Așer spre nord și la Isahar spre est.
С југа је Јефремово, а са севера Манасијино, а море им је међа; а с Асиром граниче на северу а с Исахаром на истоку.
11 Și Manase avea în Isahar și în Așer, Bet-Șeanul cu orașele lui și Ibleamul cu orașele lui și pe locuitorii din Dor cu orașele lui și pe locuitorii din En-Dor cu satele lui și pe locuitorii din Taanac cu satele lui și pe locuitorii din Meghido cu satele lui, adică trei țări.
Јер је Манасијино у племену Исахаровом и Асировом: Вет-Сан са селима својим, и Ивлеам са селима својим, и Дорани са селима својим, и Ен-Дорани са селима својим, и Танашани са селима својим, и Мегиђани са селима својим; та три краја.
12 Totuși copiii lui Manase nu au putut alunga locuitorii cetăților acestora; iar canaaniții au dorit să rămână în țara aceea.
Али синови Манасијини не могоше изагнати Хананеје из тих градова, него Хананеји стадоше живети у тој земљи.
13 Și s-a întâmplat, când s-au întărit copiii lui Israel, că i-au făcut pe canaaniți să dea tribut, dar nu i-au alungat în întregime.
Али кад ојачаше синови Израиљеви, ударише данак на Хананеје, али их не изагнаше.
14 Și copiii lui Iosif au vorbit lui Iosua, spunând: De ce mi-ai dat ca moștenire doar un singur sorț și o singură parte, văzând că eu sunt popor mare așa cum m-a binecuvântat DOMNUL până acum?
А синови Јосифови рекоше Исусу говорећи: Зашто си нам дао у наследство један део и једно уже, кад је нас множина и Господ нас је благословио довде?
15 Și Iosua le-a răspuns: Dacă ești popor mare, urcă-te la pădure și taie-o pentru tine, acolo, în țara fereziților și a uriașilor, dacă muntele Efraim este prea strâmt pentru tine.
А Исус им рече: Кад вас је множина, идите у шуму, и онде окрчите себи, у земљи ферезејској и рафајској, ако вам је тесна гора Јефремова.
16 Și copiii lui Iosif au spus: Dealul nu este de ajuns pentru noi; și toți canaaniții care locuiesc în țara văii și cei care sunt în Bet-Șean și în satele sale și de asemenea cei care sunt în valea Izreel au care de fier.
А синови Јосифови рекоше: Неће нам бити доста ова гора; а сви Хананеји који живе у долини имају гвоздена кола; и они који су у Вет-Сану и у селима његовим и они који су у долини језраелској.
17 Și Iosua a vorbit casei lui Iosif, lui Efraim și lui Manase, spunând: Tu ești popor mare și ai putere mare; nu vei avea doar un singur sorț,
А Исус рече дому Јосифовом, Јефрему и Манасији, говорећи: Велик си народ и силан си, нећеш имати једног дела.
18 Ci muntele va fi al tău și fiindcă este pădure, taie-o și ieșirile sale vor fi ale tale, fiindcă vei alunga pe canaaniți, deși au care de fier și deși sunt puternici.
Него гора нека буде твоја; ако је шума, исеци је, па ћеш имати међе њене; јер ћеш изагнати Хананеје, ако и имају гвоздена кола, ако и јесу јаки.
