Ioan 11
1 Și era un anume bolnav, Lazăr din Betania, din satul Mariei și al surorii ei, Marta.
Nyi ako aminv Lajaras vnamgo, nw Betani lo doonvgo lvvma toku. Betani vnamsi bangguv hoka Meri okv ninyigv bormv Marta dooto.
2 (Maria era aceea care l-a uns pe Domnul cu mir și i-a șters picioarele cu părul ei, al cărei frate, Lazăr, era bolnav.)
So gv Meri angv si Jisunyi nampunv tvli lvpa lo piaknv okv um ninyigv dumpo dwmw lokv tipwnv angv; lvvmanv angv Lajaras ninyigv boru bv rito.
3 De aceea surorile au trimis la el, spunând: Doamne, iată, acela pe care îl iubești, este bolnav.
Anyibormv nyingv Jisunyi gaamgo milwk toku, “Ahtu, no gv ayanam ajin hv lvvma pvkv.”
4 Isus, când a auzit, a spus: Această boală nu este spre moarte, ci pentru gloria lui Dumnezeu, ca Fiul lui Dumnezeu să fie glorificat prin ea.
Vdwlo Jisu um tvvpa tokudw, nw minto, “So gv lvvma angv gv anyung ngv Lajarasnyi sinam gubv rimare; so rinam si Pwknvyarnvnyi kaimonam lvgabv, okv so si vbvrinam hv Pwknvyarnv gv Kuunyilo ngvka hartvnam paare.”
5 Și Isus iubea pe Marta și pe sora ei și pe Lazăr.
Jisu Marta nyila ninyigv anyinyi okv Lajarasnyi paktoku.
6 Când a auzit așadar că este bolnav, a mai rămas două zile în locul în care era;
Vbvrijvka vdwlo hv Lajaras lvvmapvkv vnam yunying nga tvvtolaka ninyigv dooku hoka hv alu lonyi godv doodv toku.
7 Apoi, după aceasta, le-a spus discipolilor: Să mergem din nou în Iudeea.
Vbvrikunamv nw ninyigv lvbwlaksu vdwa minto, “Klai ngonu Judia bv vngkur lakuju.”
8 Discipolii i-au spus: Rabi, acum de curând căutau iudeii să te ucidă cu pietre și din nou te duci acolo?
“Tamsarnv,” lvbwlaksu vdwv mirwkto, “Vjak mego ayungjvma nga nyi vdwv nam hoka vlwng ngv ordubv mvngnyato; no vngkur dukubv vla mvngdui?”
9 Isus a răspuns: Nu sunt douăsprezece ore în zi? Dacă cineva umblă ziua, nu se împiedică, pentru că vede lumina lumii acesteia.
Jisu minto, “Aluv gunta vring gola anyigo doodu, dooma dunvre? Vkvlvgabv yvvdw alu pua lo vngkar dunv hv pokmap madunv, hv nyiamooku gv lounglo kaapa kunam lvgabv.
10 Dar dacă umblă cineva noaptea, se împiedică, pentru că nu este lumină în el.
Vbvritola hv ayu rinyi vngkar bolo hv pokmapdo, ogulvgavbolo hv loung dooma.”
11 Acestea a spus Isus; și după aceea el le-a spus: Lazăr, prietenul nostru, doarme; dar mă duc să îl trezesc din somn.
Jisu sum minto, okv vbvrikunamv mindvto, “Ngonu ajin Lajaras yupvku, vbvritola ngo vngla okv ninyi muu riku.”
12 Atunci discipolii lui au spus: Doamne, dacă doarme, se va face bine.
Lwbwlaksu vdwv mirwkto, “Ahtu, nw yupdung dvnvlo hv alvriku.”
13 Dar Isus vorbise despre moartea lui, dar ei gândeau că vorbește despre odihna somnului.
Jisu gv minam v manv Lajaras sipvku vla, vbvritola bunu hv yupching bv yuppv nvgo vla mvngto.
14 De aceea Isus le-a spus atunci pe față: Lazăr este mort.
Vkvlvgabv Jisu bunua jvjvbv mintam jitoku, “Lajaras siroku,
15 Și mă bucur pentru voi că nu am fost acolo, ca să credeți; totuși, să mergem la el.
vbvritola nonugv lvgabv ngo mvngpudo ngo ninyia lvkobv dooma toku, vkvlvga nonu ho mvngjwng dukubv. Klvi hv gvlo vnglaju.”
16 Atunci Toma, cel numit Didumos, le-a spus celor împreună discipoli cu el: Să mergem și noi, ca să murim cu el.
Tomas (Bvngpiam vla minam) ninyigv ajin vdwa minto, “Klvi ngonu mvnwngngv Tamsarbonyi lvkobv vngming gvlaju, ngonuka ninyia lvkobv sikulo simi gvnam lvgabv!”
17 Atunci când Isus a venit, a aflat că el era deja de patru zile în mormânt.
Vdwlo Jisu vngchi tokudw, Lajarasnyi nyibung riku namv alu loopi dukubv hv paatoku.
18 Și Betania era aproape de Ierusalim, cam la cincisprezece stadii.
Betani ngv Jerusalem lokv lvtw aom gubv rito,
19 Și mulți dintre iudei veniseră la Marta și la Maria, ca să le mângâie din cauza morții fratelui lor.
okv Judia gv nyi achialvgo Meri okv Marta bunyigv boru sikunam lvgalo mvngdwk mabvkv vla mimbv okv kaalwkbv aanyatoku.
20 Atunci Marta, când a auzit că vine Isus, a ieșit și l-a întâlnit. Dar Maria ședea în casă.
Jisu aariku vla vdwlo Marta tvvpa tokudw, nw kaarwk sidubv vnglintoku, vbvritola Meri naam lo dootoku.
21 Atunci Marta i-a spus lui Isus: Doamne, dacă ai fi fost aici, fratele meu nu ar fi murit;
Marta Jisunyi mintoku, “Ahtu, no so doonv guilo ngoogv boruv sima dvnvpv!
22 Dar știu că orice vei cere chiar acum de la Dumnezeu, Dumnezeu îți va da.
Vbvritola ngo chindu vjakka no ninyia ogugo koodudw Pwknvyarnv nam jire.”
23 Isus i-a spus: Fratele tău va învia.
Jisu ninyia mintam toku, “No gv boruv turkur reku.”
24 Marta i-a spus: Știu că va învia în înviere, în ziua de apoi.
Marta mirwksito, “Ngo chindu, hv ataranya alulo turkur reku.”
25 Isus i-a spus: Eu sunt învierea și viața, cel ce crede în mine, chiar dacă ar fi murit, totuși va trăi;
Jisu ninyia minto, “Turkurkunam vla singnam v ngo. Yvvdw nga mvngjwng dunv hv turre, hv sikujeka;
26 Și oricine trăiește și crede în mine, nicidecum nu va muri niciodată. Crezi tu aceasta? (aiōn g165)
okv yvvdw singdunv okv ngam mvngjwng dunv hv vdwloka simare. No sum mvngjwng dunvre?” (aiōn g165)
27 Da, Doamne, i-a spus ea: Eu cred că tu ești Cristosul, Fiul lui Dumnezeu, care trebuia să vină în lume.
Hv mirwkto, “Vkv, Ahtu! ngo mvngjwng dunv no Kristo, Pwknvyarnv gv Kuunyilo, yvvdw nyiamooku so aajikunv ngv.”
28 Și, spunând acestea, s-a dus și a chemat-o pe Maria, sora ei, pe ascuns, spunând: Învățătorul a venit și te cheamă.
Marta sum minro kochingbv nw vngkur toku, okv ninyigv anyi Merinyi minsila minjito. “Tamsarbo si doodu,” hv anyia minjitoku, “okv nam tvvkadu.”
29 Imediat ce ea a auzit, s-a ridicat repede și a venit la el.
Vdwlo Meri sum tvvpa tokudw, hv gudung toku okv ninyia kaarwk sudubv baapubv vnglintoku.
30 Și Isus nu venise încă în sat, ci era în locul unde îl întâmpinase Marta.
Jisu vjaklodvbv nampumlo aachi madvto, vbvritola Marta gv ninyia kaarwk suku mookulo doobwngto.
31 Atunci iudeii, care erau cu ea în casă și o mângâiau, văzând-o pe Maria că s-a ridicat în grabă și a ieșit, au urmat-o, spunând: Se duce la mormânt ca să plângă acolo.
Nyi vdwv naam lo Merinyi lvkobv doonv vdwv ninyia mvngdwk mabvkv vnyato, ninyia vngming gvnyato, vdwlo bunu ninyia baapubv gudungdanv agumbv vnglin nama kaato kudw, bunu ninyia nyibung lo kapdubv vngji nvgo vla mvngnyato.
32 Atunci Maria, când a ajuns unde era Isus, l-a văzut și a căzut la picioarele lui, spunându-i: Doamne, dacă ai fi fost aici, fratele meu nu ar fi murit.
Jisu ogolo doopvdw hoka Meri vngchi toku, okv hv baapubv ninyia kaapa danam gula, hv Jisu gv lvpa lo gipv toku. “Ahtu,” hv minto, “No so doonv guilo, ngoogv boruv sima dvnvpv!”
33 De aceea Isus, când a văzut-o plângând, și pe iudeii care veniseră cu ea plângând, a gemut în duhul lui și s-a tulburat.
Jisu ninyia kapdubv kaatoku, okv ninyia lvkobv rinv vdwvka oguaingbv kapdudw umka kaatoku; vbvrinam hv ninyigv haapok ka mvsit la, okv achialvbv mvngdwk motoku.
34 Și a spus: Unde l-ați pus? I-au spus: Doamne, vino și vezi.
Hv bunua tvvkato, “Nonu ninyia ogolo nyibung riipvnv?” Bunu mirwkto, “Ahtu, Aala okv kaatoka.”
35 Isus plângea.
Jisu kapto.
36 Atunci iudeii au spus: Iată, cât îl iubea!
Nyi vdwv minto, “Kaatoka, ninyia achialvbv pakdu!”
37 Iar unii dintre ei au spus: Nu putea acesta, care a deschis ochii orbului, să fi făcut ca nici acesta să nu fi murit?
Vbvritola bunu megonv minto, “Hv nyikching nvnga kaapa dukubv mvtoku, nw mvmma pvnvre? Nw Lajarasnyi sima dubv mvnyu mapv nvdw?”
38 Isus de aceea, gemând din nou în el însuși, vine la mormânt. Și era o peșteră și o piatră era așezată peste ea.
Lvkodv mvngdwk hilok laikula dooku mabvku, Jisu nyibung lo vngtoku hv lvngpwk bv rito agi aagia nga vlwng ajap nvgo jootum kunam go.
39 Isus a spus: Luați piatra la o parte. Marta, sora mortului, i-a spus: Doamne, deja miroase greu, fiindcă este mort de patru zile.
Jisu minto, “Vlwng nga dvato!” Marta, sinv nyi angv gv anyiv, mirwkto, “Ahtu, hoka naya amokrikv. Ninyia nyibung riikunamv alu loopi roku!”
40 Isus i-a spus: Nu ți-am spus că dacă vei crede, vei vedea gloria lui Dumnezeu?
Jisu ninyia minto, “Ngo nam mimapvnvre, no mvngjwng bolo Pwknvyarnv gv jwkrw nga kaapare vla?”
41 Atunci au luat piatra de unde era pus mortul. Și Isus a ridicat ochii în sus și a spus: Tată, îți mulțumesc că m-ai auzit.
Bunu vlwng nga dva toku. Jisu aobv kaadungto okv minto, “Abu, ngo nam umbonyikv, no nga tvvyadu.
42 Și eu am știut că totdeauna mă asculți; dar am spus aceasta din cauza mulțimii care stă împrejur, ca să creadă că tu m-ai trimis.
Ngo chindu no lokia ngam tvvyadu, vbvritola ngo sung mindu so nyi vdw so gv lvgabv, ogulvgavbolo so nyi vdw si no ngam vngmupvnv vla mvngjwng dukubv.”
43 Și, spunând acestea, a strigat cu voce tare: Lazăre, vino afară.
Hv vbv minro kochingbv, hv gamtv rungbv gokto, “Lajaras, lintokuka!”
44 Și mortul a ieșit cu mâinile și picioarele legate cu fâșii de pânză, și fața îi era înfășurată cu un ștergar. Isus le-a spus: Dezlegați-l și lăsați-l să meargă.
Hv nyibung lokv lintoku, ninyigv lvpa laak ha vji puching dvdubv, okv nyukmu haka puching dvdubv. Jisu bunua minto, “Ninyia paksok la, okv vngmu tokuka.”
45 Atunci mulți dintre iudei, care au venit la Maria și au văzut cele ce a făcut Isus, au crezut în el.
Nyi achialvgo Merinyi kaalwkla aanv vdwv Jisu ogugo ripvkudw kaanya toku okv bunu ninyia mvngjwng nyatoku.
46 Dar unii dintre ei au mers la farisei și le-au spus cele ce a făcut Isus.
Vbvritola megonv bunu Parisis vdwgvlo vngkur toku okv Jisu ogugo ripvkudw minpa toku.
47 Atunci preoții de seamă și fariseii au adunat consiliul și au spus: Ce facem? Pentru că omul acesta face multe miracole.
Vkvlvgabv Parisis vdwv, okv nyibu butvnv vdwv Kvba vdwa lvkobv kaarwksuto okv minto, “Ngonu oguridukubv? Kaatokuka so nyi gv lamrwpanam kaatamnam ma!
48 Dacă îl lăsăm astfel în pace, toți vor crede în el și vor veni romanii și ne vor lua deopotrivă și locul și națiunea.
Ngonu so nyi sum svbv ribwng mobolo, nyichar mvnwngngv ninyia mvngjwng riku, okv Roman nyi kainv vdwv tvvchar kayarre okv ngonugv Pwknvyarnvnaam ha mvyakmvchak riku okv ngonugv haalung ngakka!”
49 Dar unul dintre ei, Caiafa, fiind marele preot în acel an, le-a spus: Voi nu știți nimic,
Bunugv lokv akonv, aminv Kayapas, yvvdw ho anying hoka Nyibu Butvyachok nvbv rinv angv, minto, “Nonu ogu pvcha pvnvri!
50 Nici nu gândiți că este în folosul nostru să moară un singur om pentru popor și să nu piară toată națiunea?
Nonu mvngdi malare, haalung gv yaktv svnga, nonugv lvgabv alvyanvngv, nyi akin gonv nyi vdwgv lvgabv siria monam si?”
51 Dar nu a spus aceasta de la el, ci, fiind mare preot în anul acela, a profețit că Isus avea să moară pentru națiune;
Minjvjvbolo hv sung atuv mvngsula mimato; vmabvya hv ho anying gv Nyibu Butvyachok nvbv rinam lvgabv, hv nyikrw kaala Jisu Jius nyi vdwgv lvgabv siria tvdu vla,
52 Și nu numai pentru acea națiune, ci și ca să adune într-unul singur pe copiii lui Dumnezeu, cei risipiți.
okv bunua mvngchikma, vbvritola Pwknvyarnvnyi mooku mvnwnglo doosik kunv vdwa akin gubvku naadumsidu kubvka.
53 De aceea din acea zi s-au sfătuit ca să îl ucidă.
Ho alu lokv Jius nyi kainv vdwv Jisunyi mvkidubv rungtoku.
54 De aceea Isus nu mai umbla pe față printre iudei, ci a plecat de acolo în ținutul de lângă pustie, într-o cetate numită Efraim, și a stat acolo cu discipolii săi.
Vkvlvgabv Jisu Judia mookulo nyi kaagialo vngkar matoku, vbvritola vngyu toku okv chukrimooku nvchi mooku gulo vngtoku, Epraim vnam banggu gulo hoka ninyigv lvbwlaksu vdwa lvkobv doolwk toku.
55 Iar paștele iudeilor era aproape, și mulți au urcat din țară la Ierusalim înainte de paște, ca să se purifice.
Vngbokunam Pumja dvdw ngv nvchi toku, nyi achialv go mooku lokv pumja rima dwbv ridar kakdar koodubv vla Jerusalem lo aanya toku.
56 Atunci ei îl căutau pe Isus și au vorbit între ei, stând în picioare în templu: Ce gândiți voi, că nicidecum nu va veni la sărbătoare?
Bunu Jisunyi kaakarnyato, okv bunu Pwknvyarnvnaam lo vngkum nyatoku, bunu akonv ako nvnga tvvka minsuto, “No ogubv mvngdu? Hv pumja so aarung mare, ma aaridw?”
57 Acum deopotrivă preoții de seamă și fariseii dăduseră poruncă, ca, dacă știe cineva unde este, să le arate ca să îl prindă.
Nyibu butvnv vdwv okv Parisis vdwv orto jipvpv yvvdw Jisu ogolo doopvdw um chinv ngv, hv minpa laka, vkvlvgavbolo bunu ninyia naatung nyudukubv.
