Ioan 11
1 Și era un anume bolnav, Lazăr din Betania, din satul Mariei și al surorii ei, Marta.
मरियम और तेसा री बईण मार्था रे गांव बैतनिय्याहो रे लाजर नाओं रा एक मांणू बमार था।
2 (Maria era aceea care l-a uns pe Domnul cu mir și i-a șters picioarele cu părul ei, al cărei frate, Lazăr, era bolnav.)
ये सेई मरियम थी, जेसे यीशुए रे पैरा पाँदे इत्र मल़ी की आपणे बाल़ो साथे टूसे थे। एसा रा ई पाई लाजर बमार था।
3 De aceea surorile au trimis la el, spunând: Doamne, iată, acela pe care îl iubești, este bolnav.
तेबे तेसा री बईणे तिना खे संदेशा पेजेया, “ओ प्रभु! देख, जेस साथे तुसे प्यार राखोए, से बमार ऊई रा।”
4 Isus, când a auzit, a spus: Această boală nu este spre moarte, ci pentru gloria lui Dumnezeu, ca Fiul lui Dumnezeu să fie glorificat prin ea.
ये सुणी की यीशुए बोलेया, “ये बमारी मरने जोगी निए, बल्कि परमेशरो री महिमा खे ए, ताकि तेसरी बजअ ते परमेशरो रे पुत्रो री महिमा ओ।”
5 Și Isus iubea pe Marta și pe sora ei și pe Lazăr.
यीशु मार्था और तेसा री बईण और तिना रे पाई लाजरो खे प्यार करो थे।
6 Când a auzit așadar că este bolnav, a mai rămas două zile în locul în care era;
तो जेबे तिने सुणेया कि से बमार ए, तेबे जेती सेयो थे, तेती दो दिन ओर रूकी गे।
7 Apoi, după aceasta, le-a spus discipolilor: Să mergem din nou în Iudeea.
तेबे दो दिनो ते बाद तिने आपणे चेलेया खे बोलेया, “आओ, आसे फेर यहूदिया प्रदेशो खे चलूँए।”
8 Discipolii i-au spus: Rabi, acum de curând căutau iudeii să te ucidă cu pietre și din nou te duci acolo?
चेलेया तिना खे बोलेया, “ओ गुरू! एबु तो यहूदी अगुवे तुसा पाँदे पत्थराव करना चाओ थे और क्या तुसे फेर बी तेथी जाणा चाओए।”
9 Isus a răspuns: Nu sunt douăsprezece ore în zi? Dacă cineva umblă ziua, nu se împiedică, pentru că vede lumina lumii acesteia.
यीशुए बोलेया, “क्या दिनो रे बारा कंटे नि ऊँदे? जे कोई दिने चलो तो कोई ठोकर नि खांदा कऊँकि से एसा दुनिया रा प्रयासा देखोआ।
10 Dar dacă umblă cineva noaptea, se împiedică, pentru că nu este lumină în el.
पर जे कोई राथियो खे चलोआ, तो से ठोकर खाओआ, कऊँकि तेसरे प्रयासा निए।”
11 Acestea a spus Isus; și după aceea el le-a spus: Lazăr, prietenul nostru, doarme; dar mă duc să îl trezesc din somn.
तिने यो गल्ला बोलिया और इजी ते बाद तिना खे बोलणे लगे, “आसा रा दोस्त लाजर सयी गा रा, पर आऊँ तेसखे जगाणे चली रा।”
12 Atunci discipolii lui au spus: Doamne, dacă doarme, se va face bine.
तेबे चेलेया तिना खे बोलेया, “ओ प्रभु! जे से सयी रा तो से बची जाणा।”
13 Dar Isus vorbise despre moartea lui, dar ei gândeau că vorbește despre odihna somnului.
यीशुए तो तेसरी मौता रे बारे रे बोलेया था, पर सेयो समजे कि तिने तेसरी नींजा ते सऊणे रे बारे रे बोलेया।
14 De aceea Isus le-a spus atunci pe față: Lazăr este mort.
तेबे यीशुए तिना खे साफ बोली ता, “लाजर मरी गा रा
15 Și mă bucur pentru voi că nu am fost acolo, ca să credeți; totuși, să mergem la el.
और आँऊ तुसा री बजअ ते खुश ए कि आऊँ तेती नि था, ताकि तुसे विश्वास करो, पर एबे आओ आसे तेसगे चलूँए।”
16 Atunci Toma, cel numit Didumos, le-a spus celor împreună discipoli cu el: Să mergem și noi, ca să murim cu el.
तेबे थोमे, जेसखे दिदुमुस बोलो थे, तिने आपणे साथले चेलेया खे बोलेया, “आओ, आसे बी तेस साथे मरने खे चलूँए।”
17 Atunci când Isus a venit, a aflat că el era deja de patru zile în mormânt.
तेबे यीशुए खे बैतनिय्याह गांव रे आयी की पता चलेया कि लाजरो खे कब्रा रे राखे रे चार दिन ऊईगे रे।
18 Și Betania era aproape de Ierusalim, cam la cincisprezece stadii.
बैतनिय्याह, यरूशलेमो ते नेड़े कोई तीन किलोमीटर था।
19 Și mulți dintre iudei veniseră la Marta și la Maria, ca să le mângâie din cauza morții fratelui lor.
बऊत सारे यहूदी मरियम और मार्था रे गे तिना रे पाईए रे बुलावे खे आयी रे थे।
20 Atunci Marta, când a auzit că vine Isus, a ieșit și l-a întâlnit. Dar Maria ședea în casă.
जेबे मार्थे यीशुए रे आऊणे रा समाचार सुणेया, तेबे से तिना खे मिलणे गयी, पर मरियम कअरे ई बैठी री रई।
21 Atunci Marta i-a spus lui Isus: Doamne, dacă ai fi fost aici, fratele meu nu ar fi murit;
मार्थे यीशुए खे बोलेया, “ओ प्रभु! जे तुसे एती ऊँदे, तो मेरा पाई कदी नि मरदा
22 Dar știu că orice vei cere chiar acum de la Dumnezeu, Dumnezeu îți va da.
और एबे बी आऊँ जाणूंई कि जो कुछ तुसा परमेशरो ते मांगणा, से तुसा खे मिलणा।”
23 Isus i-a spus: Fratele tău va învia.
यीशुए तेसा खे बोलेया, “तेरा पाई जिऊँदा ऊई जाणा।”
24 Marta i-a spus: Știu că va învia în înviere, în ziua de apoi.
मार्थे तिना खे बोलेया, “आऊँ जाणूंई कि आखरी दिना रे दुबारा जिऊँदा ऊणा रे बखते से फेर जी उठणा।”
25 Isus i-a spus: Eu sunt învierea și viața, cel ce crede în mine, chiar dacă ar fi murit, totuși va trăi;
यीशुए तेसा खे बोलेया, “दुबारा जिऊँदा ऊणा और जीवन आऊँ ईए, जे कोई मां पाँदे विश्वास करोआ, से जे मरी बी जाओ, तेबे बी जिऊणा।
26 Și oricine trăiește și crede în mine, nicidecum nu va muri niciodată. Crezi tu aceasta? (aiōn g165)
और जो कोई जिओआ और मां पाँदे विश्वास करोआ, से अनन्तकालो तक नि मरना। क्या तूँ एसा गल्ला पाँदे विश्वास करेई?” (aiōn g165)
27 Da, Doamne, i-a spus ea: Eu cred că tu ești Cristosul, Fiul lui Dumnezeu, care trebuia să vină în lume.
तेसे तिना खे बोलेया, “आ, ओ प्रभु, आऊँ विश्वास करी चुकी री कि परमेशरो रा पुत्र मसीह, जो दुनिया रे आऊणे वाल़ा था, सेयो तुसेई ये।”
28 Și, spunând acestea, s-a dus și a chemat-o pe Maria, sora ei, pe ascuns, spunând: Învățătorul a venit și te cheamă.
ये बोली की से चली गी और आपणी बईण मरियमा खे चोरिए जे बुलाई की बोलेया, “गुरू एथी ई ये और ताखे बुलाणे लगी रा।”
29 Imediat ce ea a auzit, s-a ridicat repede și a venit la el.
ये सुणदे ई से फटाफट उठी की तिना गे आयी।
30 Și Isus nu venise încă în sat, ci era în locul unde îl întâmpinase Marta.
यीशु एबुए तक गांव रे नि पऊँछी रे थे, बल्कि तेथी थे, जेती मार्था तिना खे मिली थी।
31 Atunci iudeii, care erau cu ea în casă și o mângâiau, văzând-o pe Maria că s-a ridicat în grabă și a ieșit, au urmat-o, spunând: Se duce la mormânt ca să plângă acolo.
तेबे जो यहूदी तेसा साथे कअरे थे और तेसा खे शान्ति देणे लगी रे थे। ये देखी की कि मरियम फटाफट उठी की बारे चली गी री, सेयो समजे कि से कब्रा पाँदे रोणे जाई री, तेसा पीछे चली गे।
32 Atunci Maria, când a ajuns unde era Isus, l-a văzut și a căzut la picioarele lui, spunându-i: Doamne, dacă ai fi fost aici, fratele meu nu ar fi murit.
जेबे मरियम तेती पऊँछी, जेती यीशु थे, तो तिना खे देखी की तिना रे पैरा पाँदे पड़ी की और बोलणे लगी, “ओ प्रभु! जे तुसे एती उँदे, तो मेरा पाई कदी नि मरदा।”
33 De aceea Isus, când a văzut-o plângând, și pe iudeii care veniseră cu ea plângând, a gemut în duhul lui și s-a tulburat.
जेबे यीशुए तेसा खे और तिना यहूदिया खे, जो तेसा साथे आए थे, रोंदे ऊए देखेया, तो आत्मा रे बऊत उदास और बेचैन ऊईगा
34 Și a spus: Unde l-ați pus? I-au spus: Doamne, vino și vezi.
और तिने बोलेया, “तुसे तेसरा शरीर केयी दबाई राखेया?” तिने तिना खे बोलेया, “ओ प्रभु! चली की देखी लो।”
35 Isus plângea.
यीशुए री आखी रे पाणी आईगा।
36 Atunci iudeii au spus: Iată, cât îl iubea!
तेबे यहूदिये बोलेया, “देखो, ये तेसखे कितणा प्यार करो था।”
37 Iar unii dintre ei au spus: Nu putea acesta, care a deschis ochii orbului, să fi făcut ca nici acesta să nu fi murit?
पर तिना बीचा ते बऊत जणेया बोलेया, “क्या ये, जिने अन्दे री आखी ठीक कित्तिया, ये पनि करी सकेया कि तेसखे मरने ते बचाई देओ?”
38 Isus de aceea, gemând din nou în el însuși, vine la mormânt. Și era o peșteră și o piatră era așezată peste ea.
यीशु मनो रे उदास ऊई की कब्रा पाँदे आए, से एक गुफा थी और एक पात्थर तेते पाँदे राखी राखेया था।
39 Isus a spus: Luați piatra la o parte. Marta, sora mortului, i-a spus: Doamne, deja miroase greu, fiindcă este mort de patru zile.
यीशुए बोलेया, “पात्थरो खे टाओ।” तेस मरे री बईण मार्था तिना खे बोलणे लगी, “ओ प्रभु! तेसते तो एबे बास आओए, कऊँकि तेसखे मरे रे चार दिन ऊईगे रे।”
40 Isus i-a spus: Nu ți-am spus că dacă vei crede, vei vedea gloria lui Dumnezeu?
यीशुए तेसा खे बोलेया, “क्या मैं ताखे नि बोली राखेया था कि जे तूँ विश्वास करेगी, तो परमेशरो री महिमा खे देखेगी।”
41 Atunci au luat piatra de unde era pus mortul. Și Isus a ridicat ochii în sus și a spus: Tată, îți mulțumesc că m-ai auzit.
तेबे तिने से पात्थर टाया, तेबे यीशुए आखी चकी की बोलेया, “ओ पिता आऊँ तेरा धन्यवाद करूँआ कि तैं मेरी प्रार्थना सुणी ली री
42 Și eu am știut că totdeauna mă asculți; dar am spus aceasta din cauza mulțimii care stă împrejur, ca să creadă că tu m-ai trimis.
और आऊँ जाणूं था कि तूँ मेरी सदा सुणेया, पर जो पीड़ नेड़े-तेड़े खड़ी री, तिना री बजअ ते मैं बोलेया, ताकि सेयो विश्वास करो कि तैं आऊँ पेजी राखेया।”
43 Și, spunând acestea, a strigat cu voce tare: Lazăre, vino afară.
ये बोली की तिने जोरे की बोलेया, “ओ लाजर, कब्रा ते बारे निकल़ी की आईजा।”
44 Și mortul a ieșit cu mâinile și picioarele legate cu fâșii de pânză, și fața îi era înfășurată cu un ștergar. Isus le-a spus: Dezlegați-l și lăsați-l să meargă.
जो मरी गा था, से कफनो ते आथ पैर बानेया रा निकल़ी गा और तेसरा मूँ टाल्ले की लपेटे रा था, यीशुए बोलेया, “एसखे खोली की जाणे देओ।”
45 Atunci mulți dintre iudei, care au venit la Maria și au văzut cele ce a făcut Isus, au crezut în el.
तेबे जो यहूदी मरियमा गे आयी रे थे और जेबे तिना रा ये काम देखेया, तेबे तिना बीचा ते कई जणेया तिना पाँदे विश्वास कित्तेया।
46 Dar unii dintre ei au mers la farisei și le-au spus cele ce a făcut Isus.
पर तिना बीचा ते कई जणे फरीसिया गे जाई की यीशुए रे कामो रा समाचार दित्तेया।
47 Atunci preoții de seamă și fariseii au adunat consiliul și au spus: Ce facem? Pentru că omul acesta face multe miracole.
तेबे बड़े पुरोईत और फरीसिये बऊत बड़ी सभा रे लोका खे कट्ठे करी की बोलेया, “आसे क्या करूँए? ये मांणू तो बऊत चमत्कार दखाओआ।
48 Dacă îl lăsăm astfel în pace, toți vor crede în el și vor veni romanii și ne vor lua deopotrivă și locul și națiunea.
जे आसे तेसखे ईंयां ई छाडी देऊँगे तो, सबी तेस पाँदे विश्वास करने लगी जाणा और रोमिया एती आयी की आसा री जगा और जाति दूँईं पाँदे अक्क करी लणा।”
49 Dar unul dintre ei, Caiafa, fiind marele preot în acel an, le-a spus: Voi nu știți nimic,
सभा रे सदस्या बीचा ते कैफा नाओं रे एक मांणूए, जो तेस बखतो रा प्रदान पुरोईत था, तिना खे बोलेया, “तुसे कुछ नि जाणदे
50 Nici nu gândiți că este în folosul nostru să moară un singur om pentru popor și să nu piară toată națiunea?
और ना ई ये सोचदे कि तुसा खे ये खरा ए कि आसा रे लोका री खातर एक मांणू मरो और सारी जातिया नाश नि ओ।”
51 Dar nu a spus aceasta de la el, ci, fiind mare preot în anul acela, a profețit că Isus avea să moară pentru națiune;
ये गल्ल तिने आपणी तरफा ते नि बोली, बल्कि तेस बखतो रा प्रदान पुरोईत ऊणे री बजअ ते भविष्यबाणी कित्ती कि यीशु इस्राएलो रे लोका रिया तंईं मरना
52 Și nu numai pentru acea națiune, ci și ca să adune într-unul singur pe copiii lui Dumnezeu, cei risipiți.
और ना बस तेसा जातिया खे, बल्कि इजी खे बी कि परमेशरो री बिखरी री ल्वादा खे एक करी देओ।
53 De aceea din acea zi s-au sfătuit ca să îl ucidă.
तेबे तेसी दिनो ते यहूदी अगुवे यीशुए खे मारने री तरकीब टोल़ने लगे।
54 De aceea Isus nu mai umbla pe față printre iudei, ci a plecat de acolo în ținutul de lângă pustie, într-o cetate numită Efraim, și a stat acolo cu discipolii săi.
तेबेई तो यीशु तेस बखतो ते यहूदिया प्रदेशो रे खुल्लेआम नि कूमी सके, पर तेथा ते सुणसाण जगा रे नेड़ो रे एप्रैम नाओं रे देशो रे, एक नगरो खे चली गे और आपणे चेलेया साथे तेथी रणे लगे।
55 Iar paștele iudeilor era aproape, și mulți au urcat din țară la Ierusalim înainte de paște, ca să se purifice.
तेबे यहूदिया रा फसह रा त्योआर नेड़े था और बऊत सारे लोक फसह ते पईले ई गांव ते यरूशलेमो खे गये कि आपणे आपू खे शुद्ध करिए।
56 Atunci ei îl căutau pe Isus și au vorbit între ei, stând în picioare în templu: Ce gândiți voi, că nicidecum nu va veni la sărbătoare?
तेबे सेयो यीशुए खे टोल़ने लगे और मन्दरो रे खड़े ऊई की आपू बीचे बोलणे लगे, “तुसे क्या सोचोए? क्या से त्योआरो रे नि आऊणा?”
57 Acum deopotrivă preoții de seamă și fariseii dăduseră poruncă, ca, dacă știe cineva unde este, să le arate ca să îl prindă.
बड़े पुरोईत और फरीसिये ये आज्ञा देई राखी थी कि जे केसी खे ये पता ओ कि यीशु केईये, तो बताओ ताकि तेसखे पकड़ी सकूँ।
