Ioan 11
1 Și era un anume bolnav, Lazăr din Betania, din satul Mariei și al surorii ei, Marta.
Ngʼat moro ma nyinge Lazaro ne tuo. Ne en ja-Bethania, dala gi Maria gi Maritha nyamin mare.
2 (Maria era aceea care l-a uns pe Domnul cu mir și i-a șters picioarele cu părul ei, al cărei frate, Lazăr, era bolnav.)
Maria-ni ma owadgi Lazaro makoro tuoni ema noolo mo mangʼwe ngʼar e tiend Ruoth mi oyweyo gi yie wiye.
3 De aceea surorile au trimis la el, spunând: Doamne, iată, acela pe care îl iubești, este bolnav.
Omiyo nyimine Lazaro nooro wach ni Yesu niya, “Ruoth, osiepni mihero tuo.”
4 Isus, când a auzit, a spus: Această boală nu este spre moarte, ci pentru gloria lui Dumnezeu, ca Fiul lui Dumnezeu să fie glorificat prin ea.
Kane Yesu owinjo mano, nowacho niya, “Tuono ok en mar tho, to mano otimore mana ni mondo Nyasaye oyud duongʼ, kendo mondo Wuod Nyasaye oyud duongʼ kuome.”
5 Și Isus iubea pe Marta și pe sora ei și pe Lazăr.
Yesu nohero Maritha gi nyamin mare kod Lazaro.
6 Când a auzit așadar că este bolnav, a mai rămas două zile în locul în care era;
To kata kamano, kane owinjo ni Lazaro tuo, nomedo bedo kama ne entie kuom ndalo ariyo.
7 Apoi, după aceasta, le-a spus discipolilor: Să mergem din nou în Iudeea.
Eka nowacho ni jopuonjrene niya, “Wadoguru Judea.”
8 Discipolii i-au spus: Rabi, acum de curând căutau iudeii să te ucidă cu pietre și din nou te duci acolo?
To jopuonjrene nodwoke niya, “Rabi, ere kaka didog kuno to nyocha eka jo-Yahudi dwaro goyi gi kite?”
9 Isus a răspuns: Nu sunt douăsprezece ore în zi? Dacă cineva umblă ziua, nu se împiedică, pentru că vede lumina lumii acesteia.
Yesu nodwokogi niya, “Donge nitie seche apar gariyo e odiechiengʼ? Ngʼat mawuotho godiechiengʼ ok chwanyre, nimar ler mar piny miyo oneno.
10 Dar dacă umblă cineva noaptea, se împiedică, pentru că nu este lumină în el.
Kowuotho gotieno eka ochwanyore, nikech oonge gi ler.”
11 Acestea a spus Isus; și după aceea el le-a spus: Lazăr, prietenul nostru, doarme; dar mă duc să îl trezesc din somn.
Bangʼ kane osewacho kamano, nomedo loso kodgi kowacho niya, “Osiepwa ma Lazaro nindo osetero, to adwaro dhi kuno mondo achiewe.”
12 Atunci discipolii lui au spus: Doamne, dacă doarme, se va face bine.
Jopuonjrene nodwoke niya, “Ruoth, konindo aninda, to obiro mana chiewo.”
13 Dar Isus vorbise despre moartea lui, dar ei gândeau că vorbește despre odihna somnului.
Yesu ne wuoyo kuom tho Lazaro, to jopuonjrene to ne paro ni oloso mana kuom nindo mapile.
14 De aceea Isus le-a spus atunci pe față: Lazăr este mort.
Omiyo koro nonyisogi ratiro niya, “Lazaro otho,
15 Și mă bucur pentru voi că nu am fost acolo, ca să credeți; totuși, să mergem la el.
to amor ni nyocha otho ka aonge kuno, mondo eka uyie. Kata kamano, wawuog wadhiuru ire.”
16 Atunci Toma, cel numit Didumos, le-a spus celor împreună discipoli cu el: Să mergem și noi, ca să murim cu el.
Eka Thoma, ma bende iluongo ni Didimas, nowachone jopuonjre mamoko niya, “Wan bende wadhiuru mondo kata ka en tho, to watho kode.”
17 Atunci când Isus a venit, a aflat că el era deja de patru zile în mormânt.
Kane Yesu ochopo, to noyudo ka Lazaro osetieko ndalo angʼwen e bur.
18 Și Betania era aproape de Ierusalim, cam la cincisprezece stadii.
Bethania ne chiegni gi Jerusalem madirom kar kilomita adek,
19 Și mulți dintre iudei veniseră la Marta și la Maria, ca să le mângâie din cauza morții fratelui lor.
kendo jo-Yahudi mangʼeny noyudo osebiro ir Maritha gi Maria mondo ohogi e kuyo margi kuom tho mar owadgi.
20 Atunci Marta, când a auzit că vine Isus, a ieșit și l-a întâlnit. Dar Maria ședea în casă.
Kane Maritha owinjo ni Yesu biro, nowuok oko mondo oromne, ka Maria to nodongʼ ei ot.
21 Atunci Marta i-a spus lui Isus: Doamne, dacă ai fi fost aici, fratele meu nu ar fi murit;
Maritha nowacho ni Yesu niya, “Ruoth, ka dinyocha bed ni in ka, to owadwa dine ok otho.
22 Dar știu că orice vei cere chiar acum de la Dumnezeu, Dumnezeu îți va da.
To angʼeyo ni kata mana sani Nyasaye biro miyi gimoro amora mikwaye.”
23 Isus i-a spus: Fratele tău va învia.
Yesu nowachone niya, “Owadu biro chier.”
24 Marta i-a spus: Știu că va învia în înviere, în ziua de apoi.
Maritha nodwoke niya, “Angʼeyo ni obiro chier kendo e ndalo chier, ma en chiengʼ giko piny.”
25 Isus i-a spus: Eu sunt învierea și viața, cel ce crede în mine, chiar dacă ar fi murit, totuși va trăi;
Yesu nowachone niya, “An e chier kendo An e ngima. Ngʼat moyie kuoma kata otho to nodok mangima,
26 Și oricine trăiește și crede în mine, nicidecum nu va muri niciodată. Crezi tu aceasta? (aiōn g165)
kendo ngʼama ngima moyie kuoma ok notho ngangʼ. Bende iyie gi wachni?” (aiōn g165)
27 Da, Doamne, i-a spus ea: Eu cred că tu ești Cristosul, Fiul lui Dumnezeu, care trebuia să vină în lume.
Eka nodwoke niya, “Ee, Ruoth, ayie ni in e Kristo ma Wuod Nyasaye, ma nonego obi e piny.”
28 Și, spunând acestea, s-a dus și a chemat-o pe Maria, sora ei, pe ascuns, spunând: Învățătorul a venit și te cheamă.
Kane osewacho mano, to nodok oluongo Maria nyamin-gi tenge, mowachone niya, “Japuonj nika, kendo oluongi.”
29 Imediat ce ea a auzit, s-a ridicat repede și a venit la el.
Kane Maria owinjo mano, noa malo piyo piyo mi odhi ire.
30 Și Isus nu venise încă în sat, ci era în locul unde îl întâmpinase Marta.
Noyudo Yesu pok odonjo ei dalano; to ne pod ochungʼ oko kama Maritha noromonee.
31 Atunci iudeii, care erau cu ea în casă și o mângâiau, văzând-o pe Maria că s-a ridicat în grabă și a ieșit, au urmat-o, spunând: Se duce la mormânt ca să plângă acolo.
Ka jo-Yahudi manoyudo nigi Maria ei ot, kahoye, nonene kochungʼ girikni modhi oko, negiluwo bangʼe, ka giparo ni odhi e liel mondo oywagi kuno.
32 Atunci Maria, când a ajuns unde era Isus, l-a văzut și a căzut la picioarele lui, spunându-i: Doamne, dacă ai fi fost aici, fratele meu nu ar fi murit.
Kane Maria ochopo kama Yesu ne nitie monene gi wangʼe, nopodho e tiende mowachone niya, “Ruoth, ka dinyocha bed ni in ka to owadwa dine ok otho.”
33 De aceea Isus, când a văzut-o plângând, și pe iudeii care veniseră cu ea plângând, a gemut în duhul lui și s-a tulburat.
Kane Yesu onene koywak, kendo ka jo-Yahudi mane gibirogo ire bende ne ywak, chunye nodoko malit kendo nochandore.
34 Și a spus: Unde l-ați pus? I-au spus: Doamne, vino și vezi.
Nopenjo niya, “Ne uiko ringre kanye?” Negidwoke niya, “Ruoth, bi wadhi wanyisi.”
35 Isus plângea.
Pi wangʼ Yesu nochwer.
36 Atunci iudeii au spus: Iată, cât îl iubea!
Eka jo-Yahudi nowacho niya, “Neyeuru kaka nohere!”
37 Iar unii dintre ei au spus: Nu putea acesta, care a deschis ochii orbului, să fi făcut ca nici acesta să nu fi murit?
Ji moko kuomgi to nopenjore niya, “Jal ma yande oyawo wangʼ muofuni, donge nyocha onyalo gengʼo tho Lazaro?”
38 Isus de aceea, gemând din nou în el însuși, vine la mormânt. Și era o peșteră și o piatră era așezată peste ea.
Yesu nochopo kar liel ka chunye nigi kuyo maduongʼ moloyo. Ne en rogo, kendo noyie kidi e dhoge.
39 Isus a spus: Luați piatra la o parte. Marta, sora mortului, i-a spus: Doamne, deja miroase greu, fiindcă este mort de patru zile.
Yesu nowacho niya, “Goluru kidino oko e dho liel.” To Maritha ma nyamin ngʼat mane othono nokwer niya, “Ruoth, sani koro en gi tik marach, nimar osetieko ndalo angʼwen nyaka notho.”
40 Isus i-a spus: Nu ți-am spus că dacă vei crede, vei vedea gloria lui Dumnezeu?
Yesu nowachone niya, “Donge nende anyisi ni kiyie to ibiro neno duongʼ mar Nyasaye?”
41 Atunci au luat piatra de unde era pus mortul. Și Isus a ridicat ochii în sus și a spus: Tată, îți mulțumesc că m-ai auzit.
Omiyo ne gingʼielo kidino oko. Eka Yesu nongʼiyo malo mowacho niya, “Wuora, agoyoni erokamano nikech isewinja.
42 Și eu am știut că totdeauna mă asculți; dar am spus aceasta din cauza mulțimii care stă împrejur, ca să creadă că tu m-ai trimis.
Angʼeyo bende ni isebedo kiwinja ndalo duto, to asewacho wechegi mondo joma ochungʼ ka oyud konyruok, kendo mondo giyie nine iora adier.”
43 Și, spunând acestea, a strigat cu voce tare: Lazăre, vino afară.
Bangʼ wacho mano, Yesu noluongo gi dwol maduongʼ niya, “Lazaro, wuog oko!”
44 Și mortul a ieșit cu mâinile și picioarele legate cu fâșii de pânză, și fața îi era înfășurată cu un ștergar. Isus le-a spus: Dezlegați-l și lăsați-l să meargă.
Mi ngʼama nothono nowuok oko, ka bedene gi tiendene onal gi lewni molir olir, kendo ka lela wangʼe bende otwe gi nanga alwora. Yesu nowachonegi niya, “Gonyuru lep liel oko kuome mondo uweye odhi.”
45 Atunci mulți dintre iudei, care au venit la Maria și au văzut cele ce a făcut Isus, au crezut în el.
Kuom mano, jo-Yahudi mangʼeny mane obiro hoyo chuny Maria, kendo ma noneno gima Yesu notimo, noyie kuome.
46 Dar unii dintre ei au mers la farisei și le-au spus cele ce a făcut Isus.
Ji moko kuomgi to nodhi ir jo-Farisai monyisogi gima Yesu nosetimo.
47 Atunci preoții de seamă și fariseii au adunat consiliul și au spus: Ce facem? Pentru că omul acesta face multe miracole.
Eka jodolo madongo gi jo-Farisai nochoko buch jo-Sanhedrin, kendo negipenjore niya, “Watim angʼo? Ngʼatni medo timo timbe honni mangʼeny moloyo.
48 Dacă îl lăsăm astfel în pace, toți vor crede în el și vor veni romanii și ne vor lua deopotrivă și locul și națiunea.
Ka waweye odhi nyime kama, to ji duto biro yie kuome, kendo kamano otimore to jo-Rumi biro biro mi kaw karwa ka, kaachiel gi pinywa bende.”
49 Dar unul dintre ei, Caiafa, fiind marele preot în acel an, le-a spus: Voi nu știți nimic,
To achiel kuomgi, mane nyinge Kaifas, mane en jadolo maduongʼ e higano nowachonegi niya, “Un joma ok riek kata matin!
50 Nici nu gândiți că este în folosul nostru să moară un singur om pentru popor și să nu piară toată națiunea?
Ok unyal fwenyo ni en gima ber moloyo mondo ngʼato achiel otho ni ji duto, moloyo ka oganda duto otho.”
51 Dar nu a spus aceasta de la el, ci, fiind mare preot în anul acela, a profețit că Isus avea să moară pentru națiune;
Ne ok owacho wachni gi pache owuon, to kaka ne en jadolo maduongʼ e higano, nokoro wach ni Yesu ne biro tho ne piny jo-Yahudi,
52 Și nu numai pentru acea națiune, ci și ca să adune într-unul singur pe copiii lui Dumnezeu, cei risipiți.
to ok ne pinyno kende, to ne nyithind Nyasaye duto mokere, mondo ochokgi kaachiel, kendo omi gibed gimoro achiel.
53 De aceea din acea zi s-au sfătuit ca să îl ucidă.
Omiyo chakre chiengʼno kadhi nyime negichano kaka ginyalo nego Yesu.
54 De aceea Isus nu mai umbla pe față printre iudei, ci a plecat de acolo în ținutul de lângă pustie, într-o cetate numită Efraim, și a stat acolo cu discipolii săi.
Kuom mano, Yesu koro ne ok wuothi e dier jo-Yahudi ka ji nene. Nopondo modhi e gwengʼ man but thim, e dala miluongo ni Efraim, kendo nobet kuno gi jopuonjrene.
55 Iar paștele iudeilor era aproape, și mulți au urcat din țară la Ierusalim înainte de paște, ca să se purifice.
Ka kinde mag Pasaka mar jo-Yahudi ne chiegni chopo, ji mangʼeny moa e gwenge mopogore opogore nodhi Jerusalem mondo gipwodhre kapok Pasaka ochopo.
56 Atunci ei îl căutau pe Isus și au vorbit între ei, stând în picioare în templu: Ce gândiți voi, că nicidecum nu va veni la sărbătoare?
Negisiko ka gimanyo Yesu, kendo negipenjore ngʼato gi ngʼato, ka gichungʼ ei alwora mar hekalu niya, “Uparo nade? Donge obiro biro e sawoni koso ok obi biro?”
57 Acum deopotrivă preoții de seamă și fariseii dăduseră poruncă, ca, dacă știe cineva unde este, să le arate ca să îl prindă.
Negiwacho kamano nikech jodolo madongo gi jo-Farisai ne osegolo chik ni ngʼato angʼata mongʼeyo kuma Yesu nitie nyaka ternegi wach mondo gidhi gimake.
